Săptămâna aceasta, Moldova a interzis cinci instituții media rusești de stat, iar consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova a declarat că țara își consolidează astfel apărarea împotriva atacurilor cibernetice la care recurge Kremlinul în timp ce Moldova se îndreaptă spre urne.
Potrivit înaltului oficial, Moscova ar fi pus la dispoziție zeci de milioane de dolari unui armate de conturi de social media, pentru a încerca să împiedice aderarea Moldovei la UE, prin răspândirea de informații false.
Într-o declarație pentru Politico, Stanislav Secrieru a transmis că Rusia a început un „atac fără precedent” de dezinformare în perioada premergătoare referendumului de luna viitoare privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
„Ne confruntăm cu o strategie înfricoșătoare: exploatarea fricii – în special a fricii de război. (…) Pentru prima dată, mașina de dezinformare a Rusiei leagă în mod periculos încercarea Moldovei de a deveni membră a UE de amenințarea unui război în interiorul granițelor noastre”, a spus el.
Potrivit aceleiași surse, principala țintă acestui „atac digital lipsit de orice etică” este președinta proeuropeană Maia Sandu.
„Autoritățile de aplicare a legii estimează că 50 de milioane de euro au fost direcționate către alegerile de anul trecut, fiind folosite pentru a cumpăra pe toată lumea, de la propagandiști la alegători vulnerabili. Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și referendumul, anticipăm un aflux și mai mare de fonduri ilicite, estimările sugerând că Rusia va cheltui aproximativ 100 de milioane de euro pentru interferența în procesele democratice moldovenești în acest an”, a declarat Stanislav Secrieru, adăugând că agențiile de informații ale Kremlinului „inundă peisajul politic cu partide și candidați clonați, de la pro-ruși la pro-europeni falși”.
Declaraţiile vin în contextul în care Moldova, care a primit statutul de țară candidată anul trecut, a început negocierile de aderare în decembrie și o coaliție formată din mai multe partide pro-occidentale solicită cetățenilor să voteze „da” în cadrul referendumului privind aderarea la UE. Miza alegerilor din 20 octombrie este cu atât mai mare cu cât Maia Sandu speră să fie realeasă pentru un al doilea mandat.
La rândul său, UE a desfășurat o campanie în țările estice pentru a contribui la consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride din partea Rusiei. Vara trecută, serviciile secrete ucrainene au avertizat că au interceptat un complot de răsturnare violentă a guvernului, finanțat de Moscova. Politicianul pro-rus și infractorul condamnat Ilhan Shor a fost acuzat că a încercat să organizeze lovitura de stat, iar partidului său i s-a interzis să prezinte candidați la alegeri.
De asemenea, un raport întocmit de Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene, citat de Politico, a concluzionat că Rusia finanțează în mod activ mai multe grupuri de opoziție și că activiștii – unii recrutați prin intermediul cluburilor sportive locale – au fost instruiți în Rusia cum să provoace ofițerii de poliție, forțând utilizarea de gaze lacrimogene. Platformele de social media precum TikTok și Telegram au fost, de asemenea, utilizate pentru a viza tinerii, a mai precizat raportul, solicitând Bruxelles-ului să facă presiuni asupra firmelor de tehnologie pentru a lua măsuri.
