Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat acheta de la procurorii belgieni care o investigau de câteva luni pe Ursula von der Leyen în legătură cu „interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO şi unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège
Procurorii EPPO sunt în stadiul investigării unor presupuse infracţiuni penale şi deocamdată nimeni nu a fost încă pus sub acuzare în legătură cu acest caz, precizează POLITICO.
Polonia s-ar pregăti să-şi retragă plângerea
Ancheta a fost deschisă iniţial de autorităţile judiciare belgiene din oraşul Liège, la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan, care are legături cu cercurile antivacciniste. Ulterior, lui i s-au alăturat guvernele ungar şi polonez – deşi acesta din urmă este în curs de a-şi retrage plângerea după victoria în alegeri a forţelor pro-UE conduse de Donald Tusk, a declarat pentru POLITICO un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Plângerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text între Ursula von der Leyen şi şeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de livrare de vaccinuri din UE, încheiat în plină pandemie de Covid-19.
Scandalul supranumit „Pfizergate” a fost dezvăluit mai întâi de The New York Times, care a scris despre schimbul de mesaje ce ar fi avut loc în timp ce ce von der Leyen şi Bourla discutau termenii acordului, şi a dus la depunerea unei plângeri separate împotriva Comisiei Europene, după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor, în urma unei cereri de acces la documente.
Un moment delicat pentru Ursula von der Leyen
Vestea că EPPO investighează acum cazul riscă să pună şi mai mult sub semnul întrebării rolul preşedintei Comisiei Europene în acest mega-contract privind vaccinurile, a cărui valoare estimată a fost de peste 20 de miliarde de euro.
EPPO conduce investigaţii paneuropene privind infracţiunile financiare şi, teoretic, ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte ţări din Europa, cum ar fi Germania, ţara natală a lui von der Leyen, menţionează POLITICO.
Această evoluţie survine într-un moment delicat pentru şefa CE, în timp ce aceasta îşi pregăteşte trecerea către ceea ce observatorii de la Bruxelles se aşteaptă să fie un al doilea mandat al său în fruntea Comisiei Europene.
Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor text sau chiar să confirme existenţa lor.
SMS-URI păstrate sub tăcere
Acordul comercial, negociat la apogeul pandemiei din 2021, a fost văzut iniţial ca un triumf pentru von der Leyen. Dar cantitatea mare de vaccinuri achiziţionate a ridicat de atunci semne de întrebare, POLITICO dezvăluind la sfârşitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puţin 4 miliarde de euro. De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.
Militanţii pentru transparenţă şi unii adversari politici au încercat să exercite presiuni asupra Comisiei Europene pentru a discuta acest caz, dar von der Leyen a evitat până acum să abordeze acest subiect. Într-un răspuns la o întrebare directă adresată de POLITICO cu privire la mesajele text nedezvăluite, von der Leyen a spus: „Tot ceea ce este necesar în această privinţă a fost spus şi s-a predat. Şi vom aştepta rezultatele”.
În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţiile de vaccinuri ale UE în general, dar este prima dată când biroul condus de Laura Codruţa Kovesi are treabă în mod explicit cu Pfizergate.
Fire juridice, politice și financiare
Cazul analizat acum de EPPO reuneşte mai multe fire juridice, politice şi financiare diferite – şi se intersectează cu procesele pe care gigantul farmaceutic Pfizer le-a intentat împotriva Ungariei şi Poloniei (şi României – n.r.).
Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian în vârstă de 36 de ani având legături cu legături cu grupul Bon Sens, care se opune vaccinurilor, a depus o plângere penală în Belgia în legătură cu rolul lui von der Leyen în negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, pentru ceea ce el susţine că au fost acte de „interferenţă în funcţii publice, distrugere de SMS, corupţie şi conflict de interese”, potrivit informaţiilor juridiciare furnizate de avocatul său.
Faptul că două guverne europene s-au alăturat plângerii sale adaugă greutate la ceea ce altfel ar fi putut fi văzut ca o cruciadă personală.
Ungaria, condusă de Viktor Orbán, un adversar declarat al lui von der Leyen, a depus, de asemenea, o plângere în legătură cu rolul preşedintei Comisiei Europene în negocierile cu Pfizer pentru vaccinurile, potrivit a două persoane din interior care cunosc cazul şi care au vorbit sub protecţia anonimatului.
Polonia a depus propria plângere în noiembrie anul trecut, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului polonez. Cu toate acestea, în urma alegerii lui Donald Tusk în decembrie, „noul guvern lucrează pentru a retrage Polonia din aceste proceduri”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Detaliile cazului nu sunt publice, dar persoanele din interior au declarat că, deşi plângerea depusă de Ungaria este distinctă de cea a lui Baldan, ea se concentrează pe acelaşi schimb de mesaje text. Plângerea Poloniei a fost în acelaşi sens, au spus cele două persoane familiarizate cu detaliile cazului.
Atât Ungaria, cât şi Polonia sunt, la rândul lor, date în judecată de Pfizer pentru neplata unor doze de vaccin după ce au oprit livrările, invocând o ofertă excesivă şi presiunea financiară cauzată de războiul din Ucraina.
Guvernul ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Pfizer şi EPPO au refuzat să comenteze.
