Directorul ASSMB și câțiva dintre managerii spitalelor din subordine fac apel la deblocarea urgentă a concursurilor de angajare, blocate de Guvern în mai anul trecut.
Probleme și în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății: Pacienții așteaptă chiar și 48 de ore pentru a putea intra pe un pat ATI
„Pacienții și aparținătorii devin foarte recalcitranți, din cauză că se așteaptă foarte mult la camera de gardă. Pacienții copii sunt mai greu de gestionat, părinții își pierd răbdarea, intră peste paciente și peste personal”, a declarat Maria Enescu, managerul Spitalului de Copii Victor Gomoiu din București. „În ultima perioadă, chemăm Poliția aproape zilnic. Timpul de așteptare este de 4-5-6 ore”, a subliniat managerul Maria Enescu.
„Ne punem întrebarea dacă nu cumva cineva va muri în fața unui spital, la un moment dat, din cauză că nu are cine să îl trateze”, a declarat, în cadrul conferinței de presă, și dr. Radu Țincu, medic ATI la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
Doctorul Radu Țincu spune că și în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății – cazul Spitalului Floreasca – sunt probleme și există cazuri de pacienți care „așteaptă 24-48 de ore pentru a putea intra pe un loc de Terapie Intensivă”.
În acest context, directorul ASSMB, Oana Sivache, cere „un plan național de politici de sănătate publică, unitar” și cere Ministerului Sănătății „să recunoască starea de urgență” generată în sistemul sanitar de lipsa de personal.
Ciclul de formare al unui medic durează 10 ani, dar autoritățile nu au o strategie de a îi angaja după ce sunt formați
Oana Sivache mai spune că problema deficitului este în special la medici, iar deși un ciclu de formare al unui medic durează 10 ani, – 6 ani de facultate și 4 de rezidențiat – „nu există o strategie a decidenților pentru acoperirea deficitului de medici”. Spre exemplu, spune Oana Sivache, dintre studenții care au intrat la Medicină la nivel național în anul 2014, 4.500 au intrat la rezidențiat.
În medie, spune Oana Sivache, doar 12% dintre absolvenții de rezidențiat găsesc un post în spitale, după terminarea rezidențiatului.
Pe termen scurt, soluția este reprezentată de deblocarea concursurilor de angajare, însă pe termen lung este necesară o strategie națională și o regândire a repartizării la nivelul întregii țări, mai spune directorul Administrației Spitalelor București, având în vedere faptul că este necesară și asigurarea asistenței medicale comunitare, în condițiile în care 50% din populație trăiește în mediul rural: „Nu cred că doar deblocarea posturilor este o soluție, ci și regândirea repartizării la nivelul întregii țări”, arată directorul ASSMB.
“În numele pacienţilor, dar şi al personalului din spitale, cerem un plan naţional pe termen mediu şi lung de politici de sănătate publică, unitar, pentru urgenta rezolvare a problemelor celor mai grave. Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate, pe baza memorandumului. Singura entitate competentă, în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate, este Ministerul Sănătăţii, şi nu alte ministere”, a afirmat luni Oana Sivache, directorul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București.
“Blocajul din sănătate, generat din motive financiare, a dus de fapt atât la pierderi de personal, cât şi la pierderi pentru pacienţi. Ne-am întâlnit astăzi cu dorinţa constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situaţii limită”, mai spune directorul ASSMB.
Oana Sivache mai spune, de asemenea, că „motivarea personalului medical este esențială și pentru asigurarea satisfacției pacienților”.
În plus, directorul ASSMB își dorește ca „anul acesta să nu mai fim blocați de OUG-uri care ne împiedică să facem investiții în spitale și să nu mai fie blocate plățile”.
