CSI este o organizație creată de Rusia pe ruinele URSS, pentru a menține țările ex-sovietice în sfera sa de influență – o modalitate de „divorț civilizat” de URSS, care, în opinia analiștilor politici, se lungește. Documentele de constituire au fost semnate pe 21 decembrie 1991. Din partea Republicii Moldova, fără consultarea prealabilă a Parlamentului, acordul a fost semnat de primul președinte al Moldovei independente, Mircea Snegur. Parlamentul de la Chișinău, care tocmai proclamase ruperea de URSS, a refuzat să ratifice acordul semnat de Snegur. Documentul a fost ratificat de legislativul de la Chișinău abia în 1994, când s-a format o majoritate parlamentară nostalgică după trecutul sovietic.
Fără drapelul Moldovei la summit-ul CSI
Imediat după invazia Rusiei asupra Ucrainei, în februarie 2022, autoritățile pro-europene de la Chișinău au limitat participarea țării la evenimentele organizate în cadrul CSI, iar recent, după ce Moldova a devenit țară candidată pentru aderare la UE, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a anunțat suspendarea participării Moldovei pe platforma CSI.
Drapelul Republicii Moldova a lipsit la summitul informal al CSI, organizat în zilele de 26 și 27 decembrie la Sankt-Petersburg. Nici un oficial de la Chișinău nu a participat la reuniune. După semnarea cerererii de aderare a Moldovei la UE de către actualul președinte Maia Sandu, la Chișinău se discută tot mai des despre oportunitatea rămânerii țării în CSI și despre incompatibilitatea deținerii concomitente a calității de membru al UE și de membru al CSI.
Igor Grosu: „Abia aștept să ne rupem de CSI”
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, lider al partidului (PAS) ce deține majoritatea în legislativul moldovean, susține că abia așteaptă ca Moldova să se rupă de CSI. „O să ajungem la momentul când va trebui să luăm o decizie politică. Ea va fi dictată de avansarea noastră pe parcursul european. Credeți-mă, aștept acest moment”, a spus el în cadrul unui interviu televizat. Totuși, Grosu a precizat că momentul ieșirii din CSI trebuie analizat și discutat foarte atent, pentru că, „în cadrul acestui format, mai există o serie de angajamente, tratate cu alte țări-membre cu care noi trebuie să ținem legătura”, a explicat Igor Grosu.
Este vorba în primul rând de libertatea moldovenilor de a circula fără vize în spațiul ex-sovietic, dar și de anumite beneficii economice, care însă rămân tot mai puține din cauza șantajului și embargourilor impuse de Rusia în ultimii 20 de ani. Din cauza restricțiilor economice prin care Rusia a mustrat politic Chișinăul pentru semnarea Acordului de Asociere la UE în 2014, producătorii și exportatorii moldoveni s-au reorientat rapid spre piața europeană, astfel încât acum, pentru moldoveni, piața CSI este practic neglijabilă. Piața UE absoarbe aproape 70% din mărfurile moldovenești.
Unele acorduri CSI trebuie înlocuite cu acorduri bilaterale
La ora actuală, autoritățile de la Chișinău examinează acordurile pe care Moldova le-a semnat ca parte a CSI, iar după aceasta vor fi demarate discuțiile despre o eventuală ieșire din această organizație, a anunțat președintele Maia Sandu. Ea a precizat că în cadrul CSI au fost semnate acorduri (sute de acorduri – n.n.) care nu se referă doar la relația Moldovei cu Rusia. „Există anumite acorduri, în special economice, de care beneficiază agenții economici. Noi știm că Federația Rusă nu a respectat acordul de liber schimb pentru anumite produse din Moldova, dar există aceste schimburi comerciale cu alte țări. Ministerul de Externe face o analiză a tuturor acestor acorduri și vom vedea care va fi recomandarea”, a menționat șefa statului. Ea a recunoscut că „anumite înțelegeri în CSI sunt total nepotrivite sau, pe anumite domenii, chiar inutile”.
Nicu Popescu: „Prioritatea noastră absolută este aderarea la UE”
Potrivit șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu, autoritățile de la Chișinău nu mai participă la reuniunile CSI și nici la alte evenimente organizate în cadrul acestei organizații, iar prin asta Chișinăul semnalează clar un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. „Prioritatea noastră absolută este integrarea și aderarea la UE”, a precizat ministrul de Externe.
De partea cealaltă, presa pro-Kremlin și politicienii pro-ruși din Moldova se chinuie să mențină percepția că Moldova nu poate supraviețui economic fără CSI și Rusia. Statisticile oficiale arată însă exact contrariul. Totuși, fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Țăranu, crede că pentru Moldova, o încetare treptată a prezenței sale în cadrul CSI ar fi soluția cea mai bună, inclusiv pentru că „o ruptură bruscă a legăturilor cu CSI ar complica relațiile cu Tiraspolul”, iar acest element at fi folosit de Moscova pentru a crește tensiunea în Transnistria.
În noiembrie 2022, premierul moldovean Natalia Gavrilița a declarat că Republica Moldova rămâne membră a CSI și își plătește cotizațiile anuale. Ea a menționat că acum nu este momentul pentru „decizii pripite, care ar putea duce la escaladare”. Republica Moldova plătește anual 5,7 milioane de lei moldovenești pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane de lei către Adunarea interparlamentară a CSI. Georgia și Ucraina au părăsit CSI în 2008 și, respectiv, în 2014, după agresiunea rusă asupra teritoriilor celor două state.
