Alexandru Muraru consideră că autorităţile trebuie să continue demersurile pentru recuperarea tezaurului Băncii Naţionale a României, în condiţiile în care luni se împlinesc 105 ani de când Consiliul de Miniştri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, la acea vreme ministru de Finanţe, strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia.
Deputatul PNL a precizat că România are 91,5 tone de aur fin depozitate la Moscova. Valoarea tezaurului a ajuns la 315.154.980 lei.
„Conform documentelor oficiale, încheiate între guvernele Rusiei şi României, aceste valori se aflau „sub garanţia guvernului imperial al Rusiei în ceea ce privea siguranţa transportului, siguranţa depozitului şi siguranţa revenirii în România”. Dar, după cum bine ştiţi, după venirea bolşevicilor la putere, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Tezaurul BNR rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului că va fi returnată oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”, a explicat liberalul Alexandru Muraru, în mesajul pe care l-a publicat pe Facebook.
Deputatul PNL a amintit că Ministerul de Externe a reluat în 2019, activităţile Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial.
„Izbucnirea războiului a sistat aceste negocieri. După ce Ucraina şi lumea liberă va învinge militar agresorul rus, trebuie condiţionată revenirea Federaţiei Ruse pe scena internaţională de respectarea obligaţiilor asumate, inclusiv cele privitoare la restituirea tezaurului românesc”, a mai afirmat liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru.
La începutul lunii iunie, Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că România a transmis Rusiei copii ale protocoalelor de predare – primire a tezaurului Băncii Naționale a României (monede, lingouri, arhiva, depozite), iar partea rusă nu a contestat autenticitatea documentelor.
Bogdan Aurescu a menţionat acest lucru într-un răspuns oferit deputatului neafiliat Bogdan-Alexandru Bola.
Protocoalele au fost semnate de reprezentanții ambelor părți, ele fiind înaintate de România în cadrul Comisiei comune româno- ruse special create pentru a soluționa această problemă. Comisia nu s-a mai întrunit din 2019, potrivit Newsweek.
„Partea rusă și-a asumat cercetarea propriilor arhive, pentru identificarea exemplarelor sale de pe aceste documente, dicuțiile urmând a continua”, mai precizează Aurescu.
