Polonia și România sunt primele pe lista celor care o caută cu lumânarea, a scris publicația rusă Pravda la 27 aprilie.
Redăm mai jos textul publicat de Pravda.ru și citat de Rador
James Heappey, subsecretar de stat al forțelor armate britanice, a declarat pentru Radio Times că Ucraina are dreptul legal de a lovi baze militare de pe teritoriul Rusiei pentru a perturba logistica armatei ruse.
Este „complet legitim ca Ucraina să țintească în adâncul Rusiei pentru a perturba acea logistică care, dacă nu ar fi perturbată, ar contribui direct la moartea și carnagiul de pe teritoriul ucrainean”, a declarat Heappey.
Comentând declarația, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a afirmat că Rusia ar putea efectua lovituri militare asupra unor ținte de pe teritoriul mai multor state NATO care livrează arme regimului de la Kiev, pentru a le perturba logistica militară.
„Am înțeles noi bine aici? În definitiv, duce în mod direct la decese și vărsare de sânge pe teritoriul ucrainean. Din câte înțeleg eu, [Marea] Britanie e una dintre acele țări”, a clarificat Zaharova pe canalul ei de Telegram.
De fiecare dată când vând arme Ucrainei, țările europene se tem că vor deveni parte la acțiunea militară și la „mânia lui Putin”. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, s-a declarat îngrijorată de chestiune.
„Noi, cei din guvern, suntem uniți în a afirma că nu vom deveni parte la conflict”, a declarat ea la o conferință de presă din 20 aprilie.
Ungaria are o perspectivă diferită. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat cu ocazia unei vizite în Kosovo că Ungaria nu are nici o intenție de a furniza arme letale Ucrainei. În plus, Ungaria nici nu permite tranzitul acestora cu destinația Kiev, întrucât ele „pot deveni ținte ale unor acțiuni militare ostile”.
„Noi nu ne implicăm în acest război”, a explicat el.
Întâmplător, un grup de personalități publice germane i-a adresat cancelarului Olaf Scholz o scrisoare deschisă în care cere oprirea livrărilor de arme către Ucraina, deoarece acestea „târăsc Germania în război”.
„Furnizând arme, Germania și alte țări NATO s-au făcut singure, de facto, părți la război. Ucraina a devenit prin urmare un câmp de luptă în conflictul dintre NATO și Rusia pe tema normelor de securitate din Europa, conflict care escaladează de ani”, susține scrisoarea.
Ținte principale pentru rachetele Kalibr
Țările care furnizează activ arme letale regimului nazist de la Kiev sunt: Cehia, Polonia, Slovenia, Turcia, Germania și SUA.
Alte state o fac neoficial, de exemplu Bulgaria.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că e improbabil ca negocierile privind Ucraina să fie eficiente în cazul în care Kievul continuă să primească transporturi de arme din alte state. În SUA, CNN descrie aprovizionarea cu arme a Ucrainei drept o investiție în neutralizarea armatei și marinei Rusiei timp de un deceniu de acum înainte. Declarațiile recente ale șefului Pentagonului, Lloyd Austin, privind intenția lui de a „slăbi Rusia” prin intermediul ajutorului militar pentru Ucraina constituie un memento cinic al faptului că NATO este o organizație agresivă care vizează în primul rând Rusia.
Unde poate lovi Rusia logistica și bazele militare ale Occidentului?
Ar putea fi în primul rând România. România ar putea invada acum Transnistria pentru a-și salva frații moldoveni de acolo.
Polonia e următoarea pe listă – această țară servește drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din țările vestice către Ucraina.
Fie fizic, fie mental, aceste țări nu vor supraviețui unui atac cu rachete Kalibr. Ar fi cu adevărat un preludiu al celui de Al Treilea Război Mondial, dar aliații SUA ar fi primii care l-ar pierde, din cauza comportamentului lor indezirabil.
