În ceea ce privește decizia CCR din decembrie 2024, Simina Tănăsescu a declarat că aceasta a plecat de la o serie de încălcări grave ale Constituţiei şi ale legislaţiei electorale, notează TVR Info.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR. Și sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”, explică Simina Tănăsescu.
În ceea ce privește procesul de deliberare care a dus la anularea alegerilor, acesta s-a desfășurat „ca de obicei” la Curtea Constituțională: „A fost o decizie asumată, calmă”.
Judecătorii au fost interesați, din documentele desecretizate, de acele informații legate de modul în care s-a desfășurat campania, a mai spus Simina Tănăsescu, subliniind faptul că ea nu a avut unele dintre acele detalii. Ea a vorbit și despre cheltuielile de campanie făcute de Călin Georgescu, dar fără a face trimitere la acesta, adăugând că aceste detalii au fost luate în calcul în decizia de anulare.
Cele trei motive care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024
Simina Tănăsescu a explicat că decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024, subliniind faptul că este vorba despre întreg procesul electoral – inclusiv campania electorală, a avut la bază trei motive care țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Trebuie subliniat că, așa cum arată decizia din decembrie 2024, cele trei categorii de motive se suprapun și sunt interconectate, având ceea ce Curtea Constituțională numește un „efect convergent” de desconsiderare a principiilor democratice.
În ceea ce privește încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, Curtea Constituțională a arătat că alegerile prezidențiale din 2024 au fost afectate de o serie de neregularități care au viciat procesul electoral în toate etapele sale. Potrivit motivării, alegătorii au fost dezinformați printr-o campanie agresivă de promovare a unui candidat, desfășurată prin eludarea legislației naționale, ceea ce a afectat dreptul cetățenilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză.
Totodată, Curtea a invocat utilizarea netransparentă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, lipsa marcajelor legale pe materialele electorale, tratamentul preferențial acordat pe rețelele sociale și suspiciuni privind finanțarea campaniei, după ce un candidat a raportat cheltuieli zero lei, în contradicție cu amploarea promovării online. Instanța a concluzionat că aceste elemente au afectat egalitatea de șanse între candidați și caracterul liber exprimat al votului, principiu fundamental al democrației.
În ceea ce privește încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților la alegerile prezidențiale din 2024, CCR a explicat că aceasta a fost strâns legată de afectarea egalității de șanse între competitorii electorali. Curtea Constituțională a arătat că utilizarea manipulativă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale de către un singur candidat a creat o discrepanță majoră față de ceilalți participanți, iar expunerea masivă și preferențială pe platformele de social-media a redus proporțional vizibilitatea contracandidaților. Potrivit CCR, lipsa transparenței privind folosirea algoritmilor și a instrumentelor digitale a compromis integritatea și imparțialitatea procesului electoral, împiedicând desfășurarea unei competiții în condiții egale de legalitate și corectitudine.
Totodată, Curtea a reținut că un candidat a beneficiat de o campanie de amploare, raportând în același timp cheltuieli de „0 lei”, ceea ce a încălcat principiul transparenței financiare și a generat un avantaj competitiv nelegitim față de ceilalți candidați care au respectat legea. De asemenea, tratamentul preferențial pe rețelele de socializare a denaturat mediul concurențial și a afectat dreptul competitorilor de a ajunge în mod egal la alegători. În concluzie, CCR a apreciat că neregularitățile din campanie „s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali”, iar procesul electoral nu a mai respectat garanțiile constituționale necesare exercitării depline a dreptului de a fi ales.
În ceea ce privește nerespectările flagrante ale regulilor de finanțare a campaniei electorale, CCR explică faptul că acestea sunt centrate pe lipsa de transparență și pe discrepanțele majore dintre realitatea din teren și raportările oficiale. Curtea arată că unul dintre candidați a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de 0 lei, deși informațiile declasificate ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Român de Informații indicau desfășurarea unor activități electorale consistente. CCR a subliniat că orice campanie electorală presupune costuri importante, iar diferența dintre amploarea reală a campaniei, mai ales în mediul online, și lipsa cheltuielilor declarate a sugerat existența unor surse de finanțare nedeclarate.
De asemenea, Curtea a constatat lipsa de transparență în publicitatea online, unde nu au fost respectate obligațiile privind identificarea sponsorului și a modalității de promovare. Potrivit CCR, aceste încălcări au generat suspiciuni grave asupra corectitudinii procesului electoral și au afectat egalitatea de șanse între competitori. Prin aceste mecanisme de finanțare ocultă, instituția a apreciat că întregul proces electoral a fost viciat, ceea ce a condus la anularea alegerilor.
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie fără precedent
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis la 6 decembrie 2024 anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia în integralitate şi de la zero. Magistraţii au invocat „articolul 146 litera f” din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Decizia CCR este una fără precedent în România.
Decizia de anulare, luată cu unanimitate de 9 voturi, a intervenit după ce Curtea validase primul tur de scrutin, la o săptămână după ce instituţia ceruse renumărarea tuturor celor peste nouă milioane de voturi, iar în străinătate se vota de peste 12 ore în al doilea tur.
Cu o zi înainte de decizia de anulare, CCR a primit patru sesizări din partea societăţii civile şi a candidatului Cristian Terheş, în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizările au fost formulate după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de securitate, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”. Iniţial, CCR comunicase că nu se poate sesiza decât dacă fac contestaţii cei doi candidaţi rămaşi în cursă. A revenit apoi şi a anulat scrutinul în timpul derulării acestuia, când peste 50.000 de alegători votaseră deja în străinătate.
CCR: Campania lui Călin Georgescu a încălcat legea
Curtea a transmis atunci că unul dintre candidaţii din turul al doilea, Călin Georgescu, a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Ministerul Afacerilor Interne. Judecătorii explicau, referindu-se la finanţarea campaniei lui Călin Georgescu, că publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Conform documentelor prezentate de SRI la CSAT, finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.
De asemenea, CCR susţinea în motivare că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
