Cercetările inovatoare privind ADN-ul care acoperă Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, România, Albania și Grecia au dus la descoperiri izbitoare despre structura genetică a populațiilor din Balcani, scrie Novinite.
Studiul, realizat în colaborare de oameni de știință din Serbia, Spania și SUA, aruncă o lumină clară asupra prevalenței genelor slave în regiune.
Conform descoperirilor raportate de agenția sârbă Tanjug, bulgarii, românii și croații prezintă cea mai mare concentrație de gene slave, variind între 50% și 60%.
În schimb, grecii au cea mai scăzută prezență a moștenirii genetice slave, cu procente cuprinse între 4% și 20%.
Cercetarea analizează istoria genetică a Balcanilor de-a lungul diferitelor perioade istorice, pornind de la o analiză extinsă a ADN-ului antic provenit din peste 140 de schelete datând din secolele I-X. Acest ADN antic a fost juxtapus cu datele genetice de la populațiile contemporane din țările studiate.
Aflux substanțial de migranți slavi în secolele VI și VII
Obiectivul principal al studiului este de a prezenta continuitatea trăsăturilor genetice dintre locuitorii moderni din Balcani și populația antică care datează din Epoca Bronzului, reflectând asupra schimbărilor genetice ale populației și modelelor migratorii de-a lungul a două milenii.
O revelație importantă evidențiată de studiu subliniază un aflux substanțial de migranți slavi în timpul secolelor al VI-lea și al VII-lea, care a lăsat o amprentă genetică profundă și de durată asupra populației balcanice.
Analiza cuprinzătoare nu numai că elucidează prevalența moștenirii genetice slave, dar oferă și perspective asupra structurii genetice complicate și a migrațiilor istorice care au modelat diversele populații din Balcani.
