Practic, România este obligată să plătească despăgubiri de 10.000 de euro pentru fiecare dintre cei 7000 de otomani care, pe 13 august 1595, au alunecat pe podeaua udă și nesemnalizată corespunzător a podețului de peste râul Neajlov, căzând ori în mlaștină, ori în sulițele și săbiile oștenilor lui Mihai Viteazul, și pierzându-și viața ori în Bătălia de la Călugăreni, ori în spitalul sătesc de la Singureni, din cauza infecțiilor nosocomiale.
Judecătorii au reținut faptul că, imediat după precipitațiile masive din ajunul bătăliei, deși conform uzanțelor internaționale gazdele erau obligate să marcheze corespunzător teatrul de operațiuni, cu indicatoare de avertizare bilingve, în română și turcă, Mihai ar fi apelat la un șiretlic cu consecințe criminale, trimițând câteva zeci de secui din rezerva contelui Albert Király să împânzescă zona cu plăcuțe scrise în limba maghiară.
Mai mult decât atât, instanța de la Haga a reținut și discriminarea culpabilă a voievodului român, cel ce a ieșit la atac agitând deasupra capului un jambon de porc în locul celebrei sale barde cu două tăișuri, fapt care, coroborat cu interdicția, prevăzută în Coran, de a consuma sau a se învecina cu carnea murdarului animal, a semănat panica printre ienicerii lui Mehmet Satârgi Pașa și printre spahii bătrânului Sinan.
Incidentul de la Călugăreni este recunoscut drept cel mai viral eveniment din 1595, strângând într-o singură săptămâna peste 500.000 de like-uri, reacţii şi comentarii ironice legate de căzăturile turcilor sau proteza dentară a lui Sinan Pașa.
Ca urmare a reacției unanime de simpatie, ulterior Mihai a primit și o sumă consistentă de followerși din maghiarime și secuime, cu ajutorul acestora reușind să îi înfrângă decisiv pe otomani în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
