Șeful diplomației moldovene a amintit în cadrul unui interviu TV că Republica Moldova nu participă la reuniunile CSI, manifestându-și astfel dezacordul față de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei anul trecut.
„În CSI nu vedem procese care au loc și care ar fi în interesul Republicii Moldova. Au loc unele întâlniri, dar noi nu participăm la ele. Acesta este răspunsul nostru la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. La export noi avem probleme încă din anul 2006, iar odată cu trecerea timpului vedem că această organizație devine tot mai puțin relevantă pentru țara noastră”, a afirmat acesta.
„La modul practic, Republica Moldova nu participă la reuniunile acestei organizații și foarte clar își expune dezacordul în raport cu agresiunea rusă din Ucraina. Fiecare minister și agenție din Republica Moldova face analiza impactului acordurilor semnate în cadrul CSI. În funcție de această analiză va fi luată decizia”, a explicat Nicu Popescu.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a vorbit și el despre acest subiect înaintea ultimului summit informal al CSI organizat în luna decembrie a anului trecut.
„Maia Sandu însăși a vorbit recent despre acest subiect și a spus că, reieșind din convingerile sale pragmatice, R. Moldova preferă să nu se retragă din cadrul CSI. În același timp, se știe că ea nu va participa la summit-ul CSI”, a afirmat Peskov pe 12 decembrie, după ce a fost întrebat de către jurnaliștii acreditați pe lângă Kremlin cu privire la participarea președintelui moldovean la reuniune.
Republica Moldova a cerut oficial să adere la UE
Reuniunea ce a avut loc pe 26 și 27 decembrie la Sankt Petersburg a atras un val de ironii pe rețelele de socializare după ce presa de stat rusă a anunțat că președintele Vladimir Putin le-a făcut cadou câte un inel de aur fiecăruia dintre liderii prezenți.
Din Comunitatea Statelor Independente, o organizație regională creată după destrămarea URSS, fac parte 9 dintre cele 15 foste republici federale sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan.
Excepțiile sunt cele trei țări baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și 2 state care au părăsit organizația: Georgia, în 2009, și Ucraina în 2018. Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005 iar președintele său, Serdar Berdimuhamedow, a fost prezent la summitul de la Sankt Petersburg.
Republica Moldova a semnat în mod oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în data de 3 martie a anului trecut, la mai puțin de două săptămâni după declanșarea războiului din Ucraina.
„Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această cale europeana, ei văd viitorul în UE”, declara la momentul respectiv președintele Maia Sandu.
Liderii celor 27 de state membre ale UE au ajuns la un acord pentru acordarea statutului de țară candidat la aderare atât Moldovei, cât și Ucrainei, pe 23 iunie.
La sfârșitul lui decembrie Maia Sandu a declarat că țara sa speră să adere la UE până în 2030.
„Dorinţele mele sunt foarte ambiţioase. Cred că trebuie să devenim membri ai Uniunii Europene până la sfârşitul acestui deceniu”, a afirmat ea în declaraţii transmise pe postul public de televiziune Moldova-1.
