Aceasta este una dintre concluziile raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova, transmite Mold-street.com.
Principalii actori
Potrivit raportului, printre actorii importanți, asociați cu fraude la scară largă și spălarea de bani, se numără Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor, Vladimir Filat și Oleg Reidman, care sunt la libertate în ţară sau peste hotare.
De asemenea, raportul arată modul în care modificările legislative, numirile problematice ale unor conducători de instituții, lipsa unei independențe autentice a instituțiilor de supraveghere și a unei reacții prompte la semnalele de alarmă, au rezultat în capturarea instituțiilor statului.
În acest sens în mod deosebit este menţionat rolul jucat de administraţia Băncii Naţionale a Moldovei în această perioadă.
Drăguţanu, un guvernator necalificat, controlat de Plahotniuc
“BNM a întreprins acțiuni selective și necorespunzătoare de aplicare a legii, în pofida posibilității de a interveni mai devreme, în special în partea ce ține de beneficiarii efectivi”, se arată în raport.
În acest sens CCIA susţine că deşi BNM a demonstrat capacitatea de a detecta încălcările de reglementare și de a întreprinde acțiuni de aplicare a legii, ea nu a fost în stare să ia măsuri mai dure.
“Absența unor acțiuni mai robuste împotriva băncilor, în pofida semnalelor de alarmă asociate portofoliilor de credite și a proprietarilor efectivi obscuri, poate fi atribuită unui act conștient, urmare a controlului deținut de Plahotniuc asupra BNM în 2009, după numirea unui guvernator necalificat asupra căruia a avut o mare influență”, susţin autorii citând rapoarte ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
Totodată raportul menţionează că BNM nu a întreprins măsuri dure de aplicare a legii împotriva acționarilor băncilor-cheie până în 2016, mult timp după criza bancară din 2014 și schimbarea conducerii BNM.
În acest moment, ca urmare a angajamentelor Republicii Moldova față de Fondul Monetar Internațional (FMI), BNM a obligat acționarii, în privința cărora s-a constatat că activează concertat pentru aceiași beneficiari efectivi neaprobați, să-și vândă acțiunile, se menţionează în raport.
Incapacitatea sau refuzul BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor
O altă constatare este că până la criza bancară din 2014, BNM nu a depus niciodată eforturi serioase pentru aplicarea reglementărilor privind beneficiarii efectivi.
“Eșecul aplicării legislației de către BNM este evident, în special în cazul incapacității sau refuzului BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor și de a se asigura că aceștia au fost evaluați ca fiind „competenți și onorabili”, precum și de a depista creditarea excesivă a părților afiliate, concentrarea împrumuturilor și lichiditatea”, afirmă autorii studiului.
Astfel deși BNM a redus progresiv plafonul de raportare a beneficiarilor efectivi de la 10% până la 5%, apoi la 1%, acționarii, pur și simplu, și-au divizat participațiile în companii fictive mai mici, procedură denumită „Foarfecile moldovenești”.
“Acționarii, având acțiuni obținute fără aprobarea BNM, pot avea dreptul de vot suspendat de BNM până la aprobare sau acționarii relevanți pot fi obligați să înstrăineze acțiunile deținute. Există întrebări cu privire la motivul pentru care BNM nu a intervenit în diversele modificări de acționariat din perioada 2010-2014, în special pentru a bloca acționarii care au achiziționat acțiunile băncii în mod concertat, folosind fonduri împrumutate de companiile offshore”, se arată în raport.
BNM acţiona selectiv şi pe timpul lui Cioclea
Abia în 2015, BNM a instituit supravegherea la MAIB, Moldindconbank și Victoriabank în privința structurilor netransparente și a împrumuturilor cu risc ridicat, dar acțiunile BNM în cazul acestor bănci au fost întreprinse doar după ce guvernatorul Drăguțanu, considerat apropiat de Partidul Democrat condus de Plahotniuc, a demisionat în 2015.
“În 2016, BNM a dispus ca grupul lui Platon să vândă 43% din cota nedeclarată în MAIB. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, MAIB a anulat acțiunile și, în cele din urmă, acestea au fost vândute la Bursa de Valori a Moldovei (BVM) unui consorțiu condus de BERD. În mod similar, acțiunile Moldindconbank au fost anulate și oferite spre vânzare la BVM, ceea ce a dus la achiziționarea unui pachet de 77,62% de către o firmă bulgară. Cu toate acestea, BNM nu a aplicat o procedură similară în ceea ce privește acțiunile lui Plahotniuc și Șor la Victoriabank, deținute prin intermediul unei companii din Cipru. În loc să suspende aceste acțiuni, BNM a permis companiei cipriote să le vândă Băncii Transilvania și BERD, care și-au majorat participația totală în Victoriabank la până la 72%”, constată autorii studiului.
Amintim că din aprilie 2016 şi până la finele lunii noiembrie 2018, guvernator al BNM a fost Sergiu Cioclea.
Autorii studiului mai susţin că în ciuda eforturilor mai recente de identificare a beneficiarilor efectivi folosind un software nou, BNM are în continuare suspiciuni cu privire la acționariatul unor bănci, iar alte instituții guvernamentale din Moldova și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu achiziția Moldindconbank și Fincombank, în 2019, din cauza presupuselor legături cu asociații lui Plahotniuc.
Raportul prezintă şi câteva recomandări pentru a elimina astfel de situaţii
1.Parlamentul ar trebui să implementeze o procedură ce ar oferi siguranța că toate numirile viitoare în funcțiile de guvernator și de viceguvernatori ai BNM sunt bazate pe merit și sunt transparente (începând cu următorul post vacant).
2.BNM ar trebui să-și consolideze capacitatea de a investiga semnalele de alarmă privind spălarea banilor, iar abordările privind combaterea spălării banilor să fie integrate în auditul băncilor la fața locului și din oficiu. (în termen de 6 luni de la publicarea acestui raport)
3.BNM trebuie să pună la dispoziția publicului rapoartele privind auditul băncilor, cu excepția informațiilor referitoare la secretele comerciale. (6 luni)
4.BNM trebuie să dezvăluie și să publice într-un mod accesibil informațiile despre beneficiarii efectivi ai băncilor comerciale. (9 luni)
5.BNM trebuie să se asigure că toate deciziile Consiliului de Supraveghere și ale Comitetului Executiv sunt publicate pe pagina web a Registrului de stat al actelor juridice www.legis.md. (3 luni)
6.FMI ar trebui să analizeze eficacitatea eforturilor BNM de identificare a beneficiarilor efectivi ai băncilor. (6 luni).
