În 2015, Sârbu își anunțase retragerea din viața politică, dar asta nu a însemnat că nu a ocupat în continuare funcții publice. În 2020 a fost numit vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, funcție pe care a ocupat-o până în octombrie anul trecut.
Nu a fost lăsat mult timp fără ocupație, ordinul pentru numirea în CA al Romsilva fiind semnat de ministrul liberal al Mediului, Mircea Fechet, în noiembrie anul trecut. Ulterior, printr-o hotărâre a CA Romsilva, Sârbu a fost numit pe 12 decembrie membru în Comitetul de audit al regiei autonome.
Postul de la Romsilva poate fi considerat un pas în spate pentru Sârbu. Potrivit Adevărul, un membru al Consiliului de Administrație în această regie primește lunar 7.292 de lei net, în timp ce la Curtea de Conturi Sârbu câștiga aproximativ 27.000 de lei pe lună.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, Sârbu mai încasează și o pensie de 72.012 de lei și o pensie specială de 51.998 de lei.
Totodată, el mai are dat în chirie un apartament de pe urma căruia în 2023 încasa o chirie lunară de 900 de euro (4.500 de lei).
Socrul lui Victor Ponta împlinește anul acesta în mai 74 de ani.
Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri
Ilie Sârbu a fost urmărit penal în 2014 de DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, alături de alte nume grele la acea vreme, precum Viorel și Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam și soția sa, fostul ministru Tudor Chiuariu, fostul judecător Lorand Andras Ordog sau Platin Gheorgeh Sturdza.
Acuzaţiile din dosar se refereau la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridica la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.
În 2018, Sârbu a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că „nu există probe suficiente care să susțină săvârșirea de către persoana respectivă a infracțiunilor de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat”.
În final, întreg dosarul a fost închis prin prescrierea faptelor, deși Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia. Hrebenciuc ar fi urmat să primească pentru intervenția sa 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.
