De ce e bine că a câștigat Macron

Ca buni români care suntem noi români, ar fi fost imposibil să nu ne frământe grija caprei franțuzești. Așadar, argumentele noastre în favoarea victoriei prezidențiale a lui Macron, Best Of:
1. Este un politician de Centru, adică echilibrat, fără extremisme în nicio direcție. Asta deși a fost inițial socialist, ca oricare bancher de investiții al lui Rotschild. E sigur că va continua politica predecesorilor împotriva islamismului fundamentalist, organizând corespunzător depunerea de flori la locul atentatelor următoare;
2. Cântă excelent la pian și se prefigurează un mandat sau două mai elevate decât cele ale saxofonistului american Obama. În același timp, fiind un centrist, știe cum s-o ia cu pianul pe scări, piano, atitudine recomandabilă atunci când Trump sună goarna la Casa Albă;
3. Are o soție la fel de echilibrată, pe care o ascultă ca pe o mamă, existând astfel toate condițiile unei atmosfere familiale bine închegată în Palatul Prezidențial. Fiind cel mai tânăr conducător al Franței de la Napoleon Bonaparte încoace, e sigur că-i va face și soției partea cuvenită, ghidându-se după principiul napoleonian că toate femeile sunt curve, cu excepția mamei;
4. Nu are și nu va avea, precum președinții francezi anteriori, amante deoarece se spune că are un amant căruia îi este foarte credincios, ca oricare catolic extrem de credincios. S-ar părea că soția sa nu se arată deloc deranjată de situație, fiind convinsă că respectivul e doar un tovarăș de joacă al soțului și al celor trei copii ai săi din căsătoria anterioară;
5. Ca un pronostic personal, noi considerăm că Macron va fi supranumit, după circa un an, Micron; iar presa franceză va găsi, ca în Micul Paris, subiecte mai interesante în toaletele doamnei Brigitte și genunchii săi cu început de artrită. Asta pentru că, la fel ca România-soră mai mică, Marea Franță devine o țară francofonă cu batic pe cap. Allez France!