Loviturile de dronă țintite pe portul Reni, care se află la numai câteva sute de metri de România, sunt considerate de o parte dintre analiști ca o tentativă a lui Putin de a testa fermitatea NATO și, în același timp, de a escalada agresiunea contra Ucrainei.
Până acum, Rusia a depus eforturi semnificative pentru a evita o greșeală de calcul care ar putea duce la o confruntare cu cele 31 de state membre ale NATO, care pot activa oricând articolul 5 al Tratatului în caz de agresiune. Pe lângă desfășurarea armelor nucleare în Belarus, loviturile lui Putin asupra portului Reni sugerează că dorește să testeze hotărârea NATO. Putin se află sub o presiune fără precedent atât la Moscova, cât și în efortul său de război din Ucraina, și acum vrea să recâștige inițiativa strategică, arată Washington Examiner.
„Atacurile lui Putin mai au și un alt obiectiv. Distrugând în numai câteva zile 60.000 de tone de cereale ucrainene, Putin subminează un sector esențial de export al fragilei economii ucrainene. Totodată, determină scumpirea cerealelor pe plan global și, simultan, oferă exporturi agricole rusești drept substitut pentru cele ucrainene. Cu siguranță, Putin face acum un joc periculos. El subminează ultimele rămășițe de percepție de moralitate ale Moscovei în ochii partenerilor din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. El pune totodată în mod evident interesul meschin pe termen scurt al Rusiei înaintea intereselor acelor țări, dintre care multe se bazau pe cerealele ucrainene, periclitându-și reputația de partener de încredere. Pe de altă parte, totuși, lucrul de care se teme Putin cel mai mult este să nu pară slab ori la mila strategiei altora. Aceste lovituri (de drone care au avut ca țintă portul Reni – n.red.) constituie și o distragere a atenției de la acea percepție”, mai arată publicația americană.
Vrea codul SWIFT înapoi
Rusia a ieșit lunea trecută dintr-un acord care îi permitea Ucrainei să-și exporte cerealele prin Marea Neagră către piața globală și refuză categoric să repună în discuție înțelegerea, cu toate că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat Moscovei să lase Kievul să transporte grâne în condiții de siguranță. „Într-adevăr, scrisoarea lui Guterres enunţă, din nou, un fel de plan de acţiune şi conţine promisiunea că, la un moment dat, va fi posibilă punerea în aplicare a părţii ruse a acestor înţelegeri. Din păcate, în acest moment, este imposibil să se revină asupra acordului, deoarece acesta (acordul legat de Rusia – n.red.) nu a fost pus în aplicare, de facto”, a susținut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reaminitm că Rusia cere restabilirea accesului SWIFT a băncii agricole Rosselkhozbank, reluarea furnizării de mașini agricole și piese, precum și eliminarea restricțiilor privind asigurările.
Ce a rezolvat Putin cu lovirea portului Reni
Analistul militar Aurel Cazacu susține că prin lovirea portului Reni cu drone de fabricație iraniană Vladimir Putin a rezolvat mai multe probleme. „În primul rând, își vede interesul din punct de vedere economic, deoarece piața cerealelor va fi mult mai mare pentru Rusia prin ieșirea forțată a Ucrainei. Va face legea și la prețuri și în mod sigur nu va avea probleme să găsească noi clienți pe o piață în care a dispărut un alt furnizor de talie mare precum Ucraina. Apoi, a tăiat accesul la niște fonduri la care Kievul nu mai are acces acum. Nu că asta ar influența într-un fel sau altul soarta războiului, dar știe că la Kiev nu mai ajung acești bani. În plus, într-adevăr, prin loviturile plasate la câteva sute de metri de granița României și deci a NATO se testează modul de răspuns al Alianței. Mai mult, provocarea Alianței dă bine și pe plan intern, crede Putin. El consideră că, în situația asta delicată, poporul va gândi «uite că președintele nostru are tupeu să se pună cu NATO» pentru că știe că rușii, în general, au un dinte împotriva occidentalilor. Le satisface orgoliile și astfel se face plăcut. Poate așa mai uită lumea și de tentativa de lovitură de stat”, a spus Aurel Cazacu.
Analistul militar a explicat și ce ar trebui să facă NATO în acest moment. „Vorbim de măsuri imediate. În zona portului Reni și nu numai, evident pe malul românesc al Dunării, ar trebui plasate sisteme de detectare și distrugere a dronelor”, spune Aurel Cazacu, referindu-se cel mai probabil la sistemele de proveniență germană Gepard care se află și în dotarea Armatei Române și s-au dovedit foarte eficiente în Ucraina. „Vedeți, Putin nu a atacat cu rachete de croazieră, de exemplu, ci cu drone iraniene, și la o adică, dacă una ajunge să cadă în România sau pe vreo navă de pe Dunăre, poate da vina pe proasta calitate a respectivelor dispozitive. Drept urmare, măsuri preventive sunt obligatoriu de luat. Nu trebuie să așteptăm să se producă vreo tragedie, mai ales că știm cât de mult își dorește Putin să ajungă la Gurile Dunării”, a precizat Aurel Cazacu.
