Nu-s destule pușcării ca să înglobeze toți politicienii care au ținut trena companiilor petroliere responsabile pentru asasinarea lentă a românului verde odinioară, veștejit acum de emisiile sălbatice de noxe și de cocteiluri delicioase deversate în ape și sol pentru îmbogățirea accelerată a miliardarilor din industria petrolieră. Și dacă tot e la modă fenomenul unițisalvăm lansat de corporatiștii cu un singur neuron și acela blocat în linii de cod, noi vom arăta cu degetul nu spre companiile occidentale, ci direct spre maica Rusia. Pentru că odată cu lumina, de la Răsărit ne vine și poluarea masivă.
Batale multe, vreo 44 la număr conform numărătorii lui Adrian Năstase comisă la privatizarea Petrom din 2004, urmau să fie golite iar terenurile să fie curățate și redate circuitului agricol. Obligația era a statului român. Băieți subțiri, austriecii de la OMV s-au angajat să facă ei lucrările iar statul, mare boier, să stea cu burta la soare și să achite contravaloarea. Ulterior sarcina s-a mutat în calendarul de obligații al băieților lui Putin pentru că, prin 2016, grupul austriac OMV a “bătut palma de principiu” cu gigantul rus Gazprom pentru un schimb de active care implica România. Inițial se estima că obligațiile de mediu se ridicau la vreo 178 de milioane de euro, sumă care includea și măsurile pe care OMV trebuia să le implementeze în activitatea proprie. Ulterior, în 2008, austriecii trăgeau linie și ne anunță că doar combaterea poluării istorice va face să ne sară vreo 600 de milioane euro din buzunare. Socoteala este întărită în 2010 de maghiarul Laszlo Borbely, care în calitate de ministru al mediului grăiește cam așa: “La nivelul Petrom, trebuie să ecologizeze şi să se închidă peste 80 de batale, în valoare de circa 450 milioane de euro, conform contractului de privatizare încheiat în 2004. Așa de inteligent au negociat colegii contractul în 2004, încât ei (OMV Petrom, n.r.) trebuie să dea 50 de milioane de euro, iar restul trebuie să dăm noi (autoritățile române, n.r.). Trebuie găsite unele metode care sunt folosite în alte țări”. Cum s-a ajuns de la 44 de batale la 80, mare mister! Finanțarea acestei operațiuni se făcea dintr-un cont gestionat de Ministerul de Finanțe în care s-au depus 50 de milioane de euro, urmând ca pe măsură ce se efectuau lucrări ele să fie decontate. La toate cele 3 locații, respectiv Brazi, Pitești (Arpechim) și Doljchim s-au demarat lucrări ample. În 2010, zice Garda de Mediu, golirea celor 44 de batale din cele 3 locații s-a finalizat. Băieții din Țara lui Andrei ne-au chemat la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru că statul a refuzat să plătească 91,6 milioane de lei contravaloarea lucrărilor făcute la Doljchim și la Rafinăria Petrobrazi. Este vorba de notificarea pretenției nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul “Închiderea celor două batale de șlamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova”, în valoare de 30.252.175,84 lei (fără TVA), echivalentul a 7,2 milioane de euro, şi Notificarea pretenției nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul “Ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi”, în valoare de 61.431.494,04 lei (fără TVA), echivalentul a 15,3 milioane de euro. Litigiul s-a stins brusc pentru că, țepar prin definiție, statul român a găsit soluția: să plătească alții.
120 de milioane de euro de la Doamna
Merkel erau pe cale să ajungă în buzunarul OMV, în urmă cu doi ani, pentru că românașii s-au decis să dea atacul la buzunarele europenilor. Prin scrisoarea Comisiei Europene înregistrată la MMSC în 9 aprilie 2013, s-a pronunțat admisibilitatea de principiu a solicitării de asistență pentru proiectul major “Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I” şi finanțarea din fonduri nerambursabile aferente POS Mediu. Printr-o decizie pronunțată în data de 16 aprilie 2014, Comisia Europeană aprobă contribuția financiară pentru proiect, pentru recuperarea costurilor suportate de statul român. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Reabilitarea siturilor contaminate istoric de industria petrolieră în România – Faza 1 (Facilităţi)” prevede alocarea a 527 milioane lei (119,23 milioane euro) pentru realizarea investiției în 2014 – 2015. Investiţia presupune remedierea celor două batale de șlam fosfoamoniacal Doljchim, remedierea celor patru batale interne şi externe Petrobrazi, remedierea celor două halde de deșeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, remedierea lacurilor Dâmbovnic şi Suseni – Arpechim, remedierea celor 25 de batale de reziduuri petroliere din activitatea de explorare şi producție şi remedierea depozitelor de produse petroliere Vaslui şi Făurei, potrivit proiectului de HG.
Statul e și el țepar
la rândul lui atunci când găsește un parter mai de bun simț. După ce austriecii au lucrat pe banii lor și au solicitat plata lucrărilor statul porcesc a căutat noduri în papură pentru a nu plăti. După ce Comisia Europeană a avizat plata pentru contribuția României la ecologizarea siturilor petroliere cu poluare istorică, doamna Metale Grele din fruntea Ministerului Mediului (la acea vreme) a uitat de obiecții și a introdus în lista proiectelor finanțabile valorile invocate de compania austriacă. Soluția de finanțare din fonduri europene a lucrărilor a fost găsită de partenerul OMV, băieții bugetari fiind incapabili să gândească. Mai mult, statul porcesc n-a găsit resurse de timp și de pricepere să întocmească o listă cu toate siturile petroliere cu poluare istorică pe care să le introducă într-o hotărâre de guvern și să le facă astfel eligibile pentru finanțare europeană. O estimare grosieră arată că valoarea totală a operațiunilor de ecologizare a siturilor poluate cu produse petroliere s-ar ridica la câteva miliarde de euro. Bani pe care OMV- Petrom îi poate cere de la statul român vreme de 30 de ani iar pe care statul este obligat, prin legea de privatizare a Petrom, să-i plătească.
Petrom, ca și Klaus, zice și el ce poate
Băieții din Țara lui Andrei sunt scumpi la vorbă. Ceva, ceva am aflat noi dar mult mai puțin decât ne așteptam. Pentru că dacă la o asemenea țeapă tu povestești istoria petrolului în România poate că țeapa n-a fost prea mare. Redăm integral poziția OMV- Petrom cu privire la plata lucrărilor de ecologizare și litigiul de la Paris cu statul românesc:
„Potrivit Anexei P din contractul de privatizare al Petrom precum şi legislației romanești si europene conform căreia poluatorul plătește – costurile remedierii poluărilor cauzate înainte de privatizare vor fi rambursate de către Statul român, în condițiile îndeplinirii anumitor cerințe. Motivația constă în faptul că Statul roman, prin companiile deținute, a exploatat zăcăminte petroliere pentru zeci de ani, într-o perioadă în care standardele de mediu erau foarte scăzute sau nu se aplicau. Practic, OMV Petrom, conform Contractului de Privatizare si a Legii 555/2004 finanțează şi executa serviciile de decontaminare, urmând să recupereze de la Statul român la o dată ulterioară valoarea acestor costuri. OMV Petrom a început acțiunile de remediere a mediului afectat de poluările istorice, pentru a asigura respectarea obligațiilor privind protecția mediului asumate de către Statul roman cu ocazia aderării la UE, precum şi a obligațiilor stabilite de autoritățile de mediu din România. Remedierea este un proces care se executa in baza unui proiect tehnic, de către societățile autorizate. Toți prestatorii de servicii sunt selectați în baza procedurilor românești de achiziții publice.
Activitatea petrolieră în România datează de peste 150 de ani, activitate care generează reziduuri provenite de la extracția şi procesarea materiilor prime, respectiv șlam petrolier. Aceste deșeuri au fost depozitate în batalele amenajate în acest scop, cel mai vechi datând din anul 1915. OMV Petrom a întreprins și întreprinde eforturi susținute pentru ecologizarea acestor batale, dintre acestea un număr de 38 fiind eligibile pentru rambursarea costurilor de remediere conform prevederilor Anexei P. Din cele 38, pana la acest moment au fost finalizate un număr de 25 de batale, urmând ca restul sa fie finalizate pana la sfârșitul acestui an.
În ceea ce privește rambursarea costurilor aferente decontaminării celor 38 de batale sunt necesare următoarele precizări:
1.Conform art. 20 din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului “Petrom” – S.A. București si Anexei P la Contractul de privatizare a Societății Naționale a Petrolului “Petrom” – S.A. București- la nivelul Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit la momentul privatizării un cont special in care se retine echivalentul in lei a 50 de milioane euro din care se suporta cheltuielile pentru pretențiile cu privire la contaminarea istorica depuse de S.C. OMV Petrom S.A.
2.Ulterior, Statul, prin Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor își recuperează parțial, din fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 2 – POS Mediu -“Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”, Domeniul Major de Intervenție 2 “ Reabilitarea zonelor poluate istoric” sumele plătite.
Până la data prezentei s-a efectuat doar rambursarea aferenta ecologizării a 2 obiective ( respectiv 2 batale la Doljchim si la Petrobrazi 2 batale interne).
OMV AG și Statul român prin Ministerul Mediului au semnat un acord pentru rambursarea unor cheltuieli efectuate de către OMV Petrom pentru remedierea unor poluări istorice la batalele Doljchim și Petrobrazi intern. Rambursarea acestor cheltuieli s-a făcut prin atragerea de fonduri europene de către Ministerul Mediului (conform celor precizate anterior), ceea ce a determinat creșterea ratei de absorbție. In urma rambursării, OMV AG și-a retras cererea de arbitraj înregistrata la Curtea de Arbitraj de la Paris”.
Citește și Un kazaciok de vreo 20 de milioane de euro – cazul Rompetrol
