Comisarul-şef Radu Obreja se simte nedreptăţi de procurorii DNA pe care îi acuză că au „scăpat” în mass-media informaţii din dosare sale menite să-l descrediteze. El face referire în primul rând la interceptări, care ar fi fost prezentate de presă într-o manieră trunchiată, ceea ce a dus la distorsionarea adevărului.
Din acest motiv, Obreja a dat în judecată DNA şi cere despăgubiri de 500.000 de euro.
Acţiune a fost înregistrată la Secţia Civilă a Tribunalului Suceava. Radu Obreja este anchetat în patru dosare, trei fiind trimise deja la instanţă. Ultimul a ajuns pe masa judecătorilor chiar săptămâna trecută, comisarul-şef fiind cercetat alături de alte 33 de persoane pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă, în formă continuată.
Cum s-au produs faptele
În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că, începând cu luna ianuarie a anului 2020, în calitate de comisar şef şi coordonator al Compartimentului examinări permise de conducere, Radu Obreja, împreună cu Gheorghe-Ionel Perijoc, agent de poliţie în cadrul aceleiaşi instituţii, şi cu un administrator al unei şcoli de şoferi, ar fi constituit un grup infracţional organizat, din care ar fi făcut parte şi inculpaţii Paul Alexandru Butnariu şi Daiana Iuliana Rusu, dar şi alţi instructori auto şi administratori de şcoli de şoferi, precum şi persoane fără o calitate specială.
S-ar fi urmărit astfel ca, printr-o acţiune concertată, să se fraudeze, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de mită, examenele teoretice pentru obţinerea permisului de conducere. Radu Obreja ar fi pretins şi primit de la elevi/cursanţi, prin intermediul unor administratori, instructori sau persoane fără calitate specială, în numele său personal, diverse sume de bani, cu titlu de mită, cuprinse între 600 euro şi 5.500 euro. În schimb, Obreja ar fi înlesnit fraudarea, de către candidaţii interesaţi, a examenului teoretic pentru obţinerea permisului de conducere, eludând dispoziţiile legale imperative cu privire la organizarea şi promovarea acestuia.
Ceilalţi membri ai grupului care, de regulă aveau calitatea de instructori, trebuiau să acţioneze drept extensii ale inculpatului Obreja Radu Ionuţ şi aveau rolul de a racola candidaţi care, nereuşind să atingă standardul minim solicitat pentru promovarea probei teoretice, erau dispuşi să plătească sume de bani. Pentru a evita expunerea, Obreja ar fi apelat la Gheorghe Ionel Perijoc, persoană cu multiple conexiuni şi cunoştinţe în rândul instructorilor auto, cu rol de interfaţă în relaţia cu restul membrilor grupării.
Fraudarea examenului teoretic s-ar fi făcut prin două metode:
1. Metoda clasică, ce era cunoscută în rândul membrilor grupării infracţionale sub numele de „Şopteala”, constând în comunicarea directă, pe un ton scăzut şi în mod conspirat, a răspunsurilor corecte către candidat, de către Obreja Radu Ionuţ.
2. Metoda „Vesta de blugi”, constând în utilizarea de echipamente tehnice de comunicare ori înregistrare audio-video (candidatul era echipat cu o cască şi o vestă specială, care avea disimulate sisteme de comunicare audio-video la distanţă, iar răspunsurile corecte aferente chestionarului erau comunicate de către unul dintre inculpaţi plasat în afara sălii de examen), activitatea desfăşurându-se cu acordul şi sub atenta coordonare a inculpaţilor Obreja Radu Ionuţ şi Perijoc Gheorghe Ionel.
În funcţie de gradul de pregătire al candidatului sau de suma de bani disponibilă pe care candidatul era dispus să o remită cu titlu de mită, ajutorul se concretiza în comunicarea tuturor răspunsurilor aferente chestionarului electronic de către Obreja Radu Ionuţ sau în comunicarea parţială a răspunsurilor. Suma de bani percepută de către grupare ar fi fost de 100 de euro pentru fiecare întrebare, sumă din care liderul grupării primea cea mai mare parte, restul fiind împărăţit între alţi membri ai grupării implicaţi în fraudarea examenului.
Existau anumite categorii de candidaţi (cei care proveneau din alte judeţe decât Suceava ori persoane cu educaţie precară) în cazul cărora sumele de bani percepute şi primite cu titlu de mită erau sensibil mai mari. În cauză a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra mai multor sume de bani, ridicate de la cinci dintre inculpaţi, printre care şi Perijoc Gheorghe Ionel şi Rusu Daiana Iuliana, în valoare totală de: 443.785 euro, 60.635 lire sterline, 4.526 dolari americani şi 815.977 lei.
„Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se arată într-un comunicat de presă transmis de DNA.
