Cine mai are nevoie de tancuri când are la dispoziție spioni, trolli și valize doldora de ruble? Kremlinul, eterna fabrică de diversiuni și conspirații, și-a regândit în ultimii ani arsenalul și nu mai încearcă să cucerească teritorii doar cu rămășițele defunctei Armate Roșii, ci mai ales cu o armată gri, formată din manipulatori profesioniști, infiltrați în campanii electorale, în guverne și parlamente, în redacții și în foruri de decizie sau, pur și simplu, în buzunarele politicienilor docili. Cu un covor roșu întins de Statele Unite, în locul unei linii roșii de demarcație, unui personaj acuzat de crime de război, precum Putin, Republica Moldova continuă să fie azi sub un asediu perfid, în plin război hibrid în care nu se aud explozii, dar se simt cutremure: cutremure în instituții, în discursul public, în încrederea cetățenilor. În timp ce europenii își mai bat capul cu coduri de bune practici și standarde OSCE, Rusia trimite la Chișinău brigăzi de „consultanți” gata să demonstreze că democrația e doar o glumă proastă, bună de sabotat cu o știre falsă și un zâmbet perfid.
Ca și în Africa, unde regimuri șubrede au fost cumpărate la kilogram de consilierii Moscovei, sau în America Latină, unde s-au semănat haos și minciuni pentru a destabiliza democrații firave, Republica Moldova devine un teren de joacă pentru aceiași „specialiști” ai subminării statale. Unii vin cu laptopul plin de fake news, alții cu valize pline de cash, iar cei mai cinici cu instrucțiuni clare: sabotați, mințiți, răsturnați. Totul cu o eficiență rece, sovietică, dar ambalat în haine moderne, prin campanii pe rețele sociale, sondaje falsificate și ONG-uri „independente” alimentate direct de la conducta Gazprom.

Și, pentru ca tabloul să fie complet, spionii Kremlinului se vopsesc după împrejurare. Ba analiști politici la televiziuni locale, ba „observatori” electorali cu legitimații colorate sau consultanți binevoitori care, ce să vezi, propun exact rețeta ce convine Moscovei. Iar când urnele nu ascultă, apar bătăile de stradă, pancartele, protestele „spontane”, orchestrate după partitura scrisă la Moscova.
Republica Moldova nu e doar vecinul incomod al Rusiei, e terenul de testare al tuturor acestor metode de corupere și de destructurare. Iar întrebarea este simplă: câte straturi de manipulare trebuie să mai dezvelească moldovenii până să vadă în față adevăratul asediator? Un Kremlin care nu doarme niciodată, ci doar schimbă uneltele cu care sapă democrațiile fragile?
Rusia a pus ținta pe CEC
Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de alegerile parlamentare de la finele lunii septembrie, Kremlinul a scos din arsenalul său de diversiuni piesa preferată, denigrarea, luând în vizor membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC). Căci ce poate fi mai eficient decât să ataci însăși inima mecanismului democratic? Manualul Moscovei e simplu: se seamănă îndoieli despre imparțialitatea CEC, se scurmă în reputația sa internațională până când devine praf și pulbere, iar în final se aruncă peste electorat pătura groasă a descurajării. „Nici nu mai are rost să votezi, totul e aranjat”. O lovitură clasică de hibrid rusesc, ieftină, cinică și, în absența vigilenței, mortală pentru democrație.

După eșecurile strategiilor anterioare, Putin a decis că nu e suficient să cumperi politicieni sau să înființezi partide de buzunar, ci trebuie în același timp să ataci și arbitrii, să faci din ei țapi ispășitori, să-i acuzi de trădare, partizanat, corupție. Și așa se rescrie narațiunea: Moscova nu fraudează, ci doar „denunță fraudele”. Propaganda e unicul sport unde Kremlinul câștigă medalii de aur, fără doping.
Pentru ca această operațiune să fie dusă la bun sfârșit, Kremlinul nu s-a zgârcit la „specialiști”. Două nume ies în prezent la rampă, doi specialiști în războaiele hibride africane, antrenați de defunctul Evgheni Prigojin în laboratoarele Wagner, fiecare cu rolul său bine trasat în orchestră: Petr Bychkov, omul de teren, un veritabil prestidigitator al intoxicărilor, capabil să inventeze scandaluri mai repede decât reușește presa locală să le dezmintă, și Viktor Vasilev, strategul cu accent rece, bloggerul lunetist care știe să dea narațiunilor Moscovei forma unor cartușe medatice pe care le livrează apoi la pachet ONG-urilor, televiziunilor de apartament și influencerilor de duzină.
Acești doi pioni explozivi ai Moscovei nu vin singuri la Chișinău. Vin cu etichete false, legitimații lucioase și, mai ales, cu binecuvântarea Kremlinului, care le dă mână liberă să facă din Republica Moldova un experiment de laborator în materie de interferență electorală 2.0.
Cine sunt virușii africani ai dezinformării, cu care Putin atacă Comisia Electorală Centrală din R. Moldova?
Cum spuneam, Moscova nu se mai mulțumește cu trolli de apartament și pseudo-analiști locali, ci exportă acolo unde este interesată viruși dezinformatori cu CV-uri încărcate, care ar face invidios și cel mai cinic scenarist de la Hollywood. Așa se face că la Chișinău, în această perioadă, doi agenți de influență, Bychkov și Vasilev (Lukovenko), reciclați de prin structurile lui Prigojin și crescuți la școala de manipulare a serviciilor ruse, își fac veacul în spațiul public moldovenesc. Obiectivul lor? Discreditarea Comisiei Electorale Centrale și compromiterea procesului democratic prin intoxicare, corupere și scandaluri fabricate.
Petr Bychkov, „prorectorul troll” și contorsionistul ruletelor Kremlinului
Bychkov (foto jos) nu e doar un abil agitator, ci un adevărat polivalent al dezinformării. A fost cândva angajatul oligarhului decedat Evgheni Prigojin și s-a remarcat ca unul dintre fondatorii organizației – fantomă International Business Acceleration Center (IBAC), un nume pompos pentru o structură falimentară care nu a accelerat nimic altceva decât infiltrațiile Kremlinului.

De pe scaunul de prorector al Universității Slave Kârgâzo – Ruse (USKR), Bychkov a știut să jongleze cu pozițiile academice precum cu un carnet de partid sovietic: nu pentru educație, ci pentru spionaj. În 2024, a fost „creierul” epurărilor de la Institutul pentru Analiză și Prognoză Strategică (IAPS), o filială rusă transformată sub bagheta lui într-un laborator pentru operațiunile serviciilor de informații.
Cât despre etica personală, Bychkov s-a făcut remarcat plătind jurnaliști pentru articole pro – Kremlin, printre care și Dragana Trifkovic, șefa Centrului pentru Studii Geostrategice din Belgrad, spioană cu normă întreagă pentru FSB și marioneta ofițerului Alexei Ivanovici Stovbun. Iar când nu arunca cu bani în presă, îi risipea pe prostituate, o dovadă de „profesionalism” tipic pentru cohorta de aventurieri a lui Prigojin. Astăzi, dezvăluirile despre afacerile sale murdare fac deliciul internetului, dar mâine aceleași metode riscă să fie aplicate împotriva democrației fragile din Republica Moldova.
Viktor Vasilev, „bloggerul killer” reciclat în mercenar al GRU
Dacă Bychkov e un scamator al intoxicărilor, Vasilev, cunoscut și cu numele de Viktor Lukovenko, e un profesionist al cinismului. Fost angajat al lui Prigojin, cunoscut blogger, cu biografie împănată de crime, închisori și misiuni secrete, el este exemplul perfect al mutației între propaganda online și asasinatele politice. În 2011, Vasilev a primit opt ani de închisoare pentru uciderea unui cetățean din Sri Lanka, chiar în ziua „Marșului Rus”, dar pentru Kremlin asta nu e un cazier, ci o recomandare de angajare.
După moartea lui Prigojin, în 2023, Vasilev (foto jos) a fost observat răspândind influență rusească în Burkina Faso, un teritoriu devenit poligon experimental al Moscovei pentru manipulare și violență. Mai grav, investigațiile Centrului Dossier arată că înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, Vasilev a călătorit la Kiev într-o misiune ordonată de GRU. Un blogger care face live-uri pentru publicul rus azi, și mâine prospectează terenul pentru o agresiune militară, acesta e nivelul grotesc al „expertizei” aduse acum în Republica Moldova.

Ultima lui performanță? A fost arestat în aprilie 2025, în Kârgâzstan, sub suspiciunea de recrutare de mercenari. Cu alte cuvinte, omul se ocupă de toate: dezinformare, asasinate, mercenariat. O combinație explozivă pe care Kremlinul o servește acum Moldovei, în încercarea de a sabota alegerile parlamentare.
Aceștia sunt „virușii africani” ai dezinformării, reciclați din coloniile geopolitice ale Rusiei, folosiți în operațiuni obscure de pe ”Continentul Negru” și trimiși ca niște agenți patogeni să infecteze democrația moldovenească. Dacă CEC va fi atacată și decredibilizată de aceste personaje sinistre, nu va fi un accident, ci o operațiune de manual a Kremlinului, executată cu cinism și aplomb de niște mercenari ai propagandei.
Manualul Kremlinului pentru sabotarea alegerilor din Republica Moldova
Dacă la Moscova se predă ceva cu adevărat la nivel de „școală”, acel ceva este arta subversiunii. Pentru Republica Moldova, Kremlinul le-a livrat deja, lui Petr Bychkov și Viktor Vasilev, „planul de lecție” cu titlu de sarcină, practic un manual gros de operațiuni murdare, menit să sufoce democrația de la Chișinău înainte ca moldovenii să ajungă la urne în septembrie. Planul este structrat pe 4 coordonate principale, fiecare cu direcții concrete de acțiune, după cum urmează:
1. CEC – primul capăt de pod de demolat. Pentru Rusia, Comisia Electorală Centrală nu e un garant al procesului democratic, ci o țintă de atac. Bychkov și Vasilev pregătesc un „grup de inițiativă” de activiști care să urle în conferințe de presă despre necesitatea „schimbării CEC”. De asemenea, ei vor lansa o Acțiune cu nume spălăcit, „Pentru Alegeri Corecte și Libere”, care, ironic, va servi ca paravan pentru manipulări și presiuni publice. Mai mult decât atât, pentru că în manualul Kremlinului, nu e important să ai dovezi, ci e suficient să ridici suspiciuni, cei doi învățăcei ai lui Prigojin vor orchestra „activități de grup”: videoclipuri, pliante, campanii pe rețele sociale și mitinguri „civice”, toate menite să prezinte CEC ca fiind ilegitimă și coruptă.
2. Diaspora – teren fertil pentru divizare și agitație. Cum să controlezi un electorat aflat la mii de kilometri? Simplu: îl dezbini și îl otrăvești cu mesaje fabricate. În acest scop, Bychkov și Vasilev vor filma clipuri cu „moldoveni din diaspora” care plâng și cer să nu se voteze cu PAS și Maia Sandu, vor face live-uri săptămânale pe TikTok, Instagram și Telegram, cu „influenceri” care repetă la nesfârșit mesajul „Moldova fără PAS, Moldova fără Sandu”, vor distribui tricouri, șepci și accesorii cu aceleași lozinci, ca la un bâlci geopolitic ieftin, vor organiza mese rotunde și forumuri ale diasporei în Italia, Franța, Spania, unde se vor adopta declarații „spontane” împotriva guvernării, vor fabrica alte videoclipuri despre „rezultatele catastrofale” ale guvernării Sandu și PAS, vor pune pe picioare conturi noi pe rețele sociale, acolo unde trolii primesc liber la intoxicare, pentru atmosferă vor organiza chiar și festivaluri cu tentă anti-PAS, mascate sub pretext cultural, și, ca final de spectacol, vor forma o bază de lideri de opinie în diaspora, dispuși să semneze și să vocifereze pe linia Kremlinului.

Pe scurt: diaspora va fi transformată într-un call-center al urii, în care fiecare apel e contra Maiei Sandu.
3. Rebranding-ul Rusiei. ”Imperiul Răului” devine, din agresor, „prieten tradițional”. Manualul Moscovei pentru Moldova prevede și operațiunea absurdă de a rescrie imaginea Rusiei. Bychkov și Vasilev au sarcina de a importa o echipă de „experți cu experiență în Asia Centrală”, oameni care au deja portofolii de campanii manipulative pe YouTube și Telegram. Aceștia vor fi prezentați drept „fețe noi, independente”, fără legături cu Dodon sau Șor, tocmai pentru a păcăli electoratul să creadă că e vorba de voci neutre. În același timp, O armată de ”experți” locali și străini va fi mobilizată pentru a impune narațiunea „Rusia, partener de încredere”.
Într-o singură frază: spălare de imagine la scară industrială, cu săpun propagandistic de fabricație GRU.
4. Paraziții locali – „fața respectabilă” a propagandei. Ultima direcție de acțiune din manual e și cea mai perversă. Anume folosirea liderilor de opinie respectați la nivel național și regional. Nu troli anonimi, nu bloggeri obscuri, ci persoane cu relații consolidate în societatea civilă, rolul acestora fiind acela de a împrumuta credibilitate mesajelor pro-ruse, practic de a face otrava să pară ceai de plante.
Cu alte cuvinte, sub masca patriotismului, acești actori vor amplifica narațiunile Moscovei și vor da impresia că ceea ce fac să se audă este adevărata „voce a poporului”.
Moldova, teren de testare pentru cea mai perfidă ofensivă a Kremlinului
Acesta este, în toată hidoșenia lui, manualul Kremlinului pentru Republica Moldova. O foaie de parcurs a cinismului, pe care Bychkov și Vasilev o vor urma cu religiozitate, ca doi funcționari obedienți ai subversiunii: demolează CEC, pentru ca arbitrii să fie scoși din joc; otrăvește diaspora, ca să se transforme din forță civică în armă de propagandă; lustruiește imaginea Rusiei, ca agresorul să apară drept „prieten tradițional și de încredere”, și, în final, pune portavocea în mâna „oamenilor respectabili”, ca minciuna să sune ca adevăr.
Nu sunt doar manevre politice, nu sunt simple trucuri de campanie. Sunt arme de distrugere în masă a încrederii publice, arme care nu explodează în piețe, dar care corodează instituții, sfâșie țesutul social și pulverizează democrația din interior. Moldova devine astfel terenul de testare pentru cea mai perfidă ofensivă a Kremlinului: un război fără tancuri, dar cu aceleași consecințe devastatoare.
Și dacă acest manual nu va fi citit la timp, dacă antidotul nu va fi găsit, atunci moldovenii nu vor merge la urne ca cetățeni liberi, ci ca victime pre-programate ale unui spectacol scris și regizat la Moscova.











