Mircea Jumanca a explicat, pentru Deutsche Welle, că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei.
„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca.
Activistul de mediu a precizat că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani.
Romsilva neagă informațiile
Romsilva respinge informațiile expuse de Mircea Jumanca, despre care spune că sunt false. Cei de la Romsilva susțin că nu există legătură între prăbușirea cascadei Bigăr și captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.
„Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”, arată Romsilva, care a publicat, pe pagina de Facebook, imagini noi, cu momentul în care Cascada Bigăr s-a prăbușit.
Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița s-a prăbușit luni, în jurul orei 18.00, din cauze naturale, a anunțat Romsilva.
„Avem, din păcate, și o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit astăzi din cauze naturale”, a anunțat luni pe Facebook Regia Națională a Pădurilor Romsilva.
Reprezentanții regiei susțin că travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni și greutate, iar luni cascada a cedat sub propria greutate.
