România traversează o nouă perioadă de tulburări politice, cu posibile consecințe importante pentru al șaselea cel mai populat stat al Uniunii Europene. La aproape un an de la alegerile prezidențiale marcate de diviziuni, candidatul extremist de dreapta învins George Simion urcă puternic în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României, relatează într-o analiză publicația Politico.
Acesta promovează o moțiune de cenzură împotriva guvernului săptămâna viitoare, care ar putea duce la căderea premierului Ilie Bolojan și la o perioadă de instabilitate ce ar pune în pericol perspectiva economică deja fragilă a țării. România are un termen-limită important în luna august pentru implementarea reformelor necesare deblocării a circa 11 miliarde de euro din fonduri UE, iar analiștii avertizează că dificultățile guvernului în controlul finanțelor publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de credit.
Totuși, măsurile dure de austeritate introduse în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care le promovează. În acest context, naționaliștii lui Simion încearcă să capitalizeze politic situația.
POLITICO a explicat ce se întâmplă la București, ce ar putea urma și de ce contează pentru Europa.
Ce se întâmplă în România
Pe scurt, criza din România este rezultatul unui blocaj între premierul Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).
PSD a ieșit săptămâna trecută din coaliția condusă de Bolojan și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul critică politicile dure de austeritate ale premierului — precum majorarea taxelor și înghețarea salariilor din sectorul public — și stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de cenzură alături de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion. Bolojan îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu că nu spune adevărul în privința deschiderii către o colaborare cu Simion. PSD respinge însă ideea unei alianțe reale cu AUR, susținând că sprijinul este strict pentru votul împotriva guvernului.
„Cred că este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la SNSPA, adăugând că această colaborare ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”.
Votul asupra moțiunii este așteptat pe 5 mai. Instabilitatea din România are implicații semnificative și la nivel european. Țara, cu circa 19 milioane de locuitori, este un actor important al UE, aflat pe flancul estic al blocului, la granița cu Ucraina.
România găzduiește și o bază militară NATO majoră pe litoralul Mării Negre și sistemul american de apărare antirachetă de la Deveselu, având un rol strategic în securitatea regională.
Până acum, România a fost un hub logistic important pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Însă, în cazul unei eventuale preluări a puterii de către Simion, sprijinul pentru Ucraina ar putea fi redus. De asemenea, acesta se opune influenței Bruxelles-ului asupra bugetelor naționale și politicilor comune de migrație.
Liniștirea piețelor financiare
O preocupare imediată este reacția piețelor financiare. Austeritatea a fost considerată esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și respectarea cerințelor UE; în 2024, România a avut cel mai mare deficit din Uniune, de 9% din PIB.
„Nu ne permitem o retrogradare”, a spus analistul Radu Magdin, subliniind că o soluționare rapidă a crizei politice este crucială înainte de evaluările agențiilor de rating din vară.
O altă temă este impactul asupra democrației: implicarea PSD în votul alături de AUR ar putea consolida percepția că partidul lui Simion este o opțiune politică legitimă.
Ce urmează
Până la votul de cenzură de săptămâna viitoare, toate taberele încearcă să obțină cele 233 de voturi necesare majorității. Dacă Bolojan pierde, președintele Nicușor Dan va începe consultări pentru formarea unui nou guvern.
Există scenarii în care coaliția PSD–PNL ar continua cu un premier tehnocrat independent sau în care Bolojan ar rămâne în fruntea unui guvern minoritar.
Dacă Bolojan câștigă votul, PSD ar putea rămâne în coaliție, sau guvernul ar putea funcționa în continuare în minoritate, cu opoziția formată din PSD și AUR.
Deși Simion nu exclude complet o funcție de premier, în prezent acest scenariu este considerat improbabil. Președintele Nicușor Dan a indicat că nu va accepta numirea unor forțe anti-europene în guvern.
Cele mai probabile căi de acces la putere pentru Simion rămân alegerile viitoare — parlamentare în 2028 sau prezidențiale în 2030.
Cum s-a ajuns aici
Guvernul Bolojan a preluat mandatul cu misiunea de a reduce deficitul bugetar, prin măsuri de austeritate: taxe mai mari, înghețarea salariilor și impozitarea pensiilor.
Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri este semnificativ. Tensiunile politice și lipsa de consens între lideri au amplificat criza.
România se confruntă cu o oboseală publică față de scandaluri de corupție și crize politice repetate. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă, a adâncit neîncrederea în instituții.
Fostul candidat ultranaționalist Călin Georgescu, aflat în prezent în anchetă penală, păstrează încă susținere publică, iar discursul anti-sistem rămâne influent.
În acest context, structura constituțională — care obligă la guverne de coaliție — contribuie frecvent la instabilitate politică recurentă.
