Dincolo de faptul că schimbarea nu se poate decât într-un singur loc în București, mai e un motiv: „fluxul de rescriere existent presupune ca fiecare CEI să fie tratată individual, prin intervenție umană”, afirmă Direcția pentru Evidența Persoanelor (DGEP), din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
HotNews a semnalat valul de reclamații pe care îl fac românii pe platforma „Fără Hârtie”, lansată recent de Guvern, cu privire la problemele întâmpinate la schimbarea adresei de pe cărțile de identitate electronică.
Pentru siguranță și flexibilitate, adresa nu mai apare pe card, ci este stocată pe cip.
Teoretic, schimbarea adresei ar trebui să se facă în câteva minute, prin actualizarea informațiilor de pe cip, fără să fii nevoit să-ți schimbi buletinul electronic.
Practic, însă, rescrierea adresei nu e posibilă momentan decât într-un singur loc din București, iar DGEP/MAI a susținut că ar dura „cel puțin de 5 ori mai mult” decât să-ți faci o nouă carte electronică de identitate.
Așa că, dacă e ceva urgent și nu poți aștepta câteva luni, MAI recomandă să-ți faci un buletin electronic nou, pe care data asta să-l plătești.
Drept explicație, DGEP a invocat faptul că „proiectul CEI este unul complex a cărui fază inițială a presupus proiectarea actului de identitate electronic, urmată de faza punerii în circulație a acestuia iar în prezent se derulează faza dezvoltării serviciilor electronice asociate CEI a cărui finalizare este prevăzută la data de 1 iulie 2026.”
Rescrierea adresei, momentan doar „prin intervenție umană”
HotNews a cerut mai multe explicații de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din MAI cu privire la aceste întârzieri.
Cum s-a calculat mai exact termenul de 5 ori mai scurt pentru emiterea unui nou CEI decât pentru rescrierea adresei?
„În prezent, Cartea Electronică de Identitate (CEI) este emisă într-un interval de 5-7 zile la nivel național. În ceea ce privește operațiunea de schimbare a domiciliului, trebuie să se țină cont că, la momentul formulării solicitării de către titular, este necesară o perioadă de timp de 10-15 zile (în funcție de distanța Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a persoanelor – SPCLEP – față de municipiul reședință de județ) pentru a transporta actul de identitate la municipiul București, un interval de 5—7 zile pentru rescrierea informației (în funcție de volumul de activitate), urmat de o perioadă de timp de 10-15 zile pentru transportul de retur către SPCLEP”, a explicat Direcția din MAI.
Un motiv în plus este și faptul că, momentan, acest proces nu este automatizat.
„Spre deosebire de fluxul de emitere, care este complet automatizat și funcțional la volume mari, fluxul de rescriere existent în prezent presupune ca fiecare CEI să fie tratată individual, prin intervenție umană”, afirmă oficialii MAI.
Când va fi posibilă schimbarea adresei de pe CEI la nivel național?
„Cu privire la serviciul de rescriere a informațiilor referitoare la domiciliu”, Direcția din MAI spune că și-a concentrat „toate eforturile pentru finalizarea operaționalizării acestuia la nivel național”.
„Au fost parcurse anumite etape de dezvoltare, însă, întrucât ultimele teste realizate nu au avut efectul scontat, nu putem asuma în prezent un termen exact. Estimăm că serviciul va fi funcțional în câteva săptămâni”, spune DGEP.
Ce servicii ar trebui accesate prin CEI până la 1 iulie 2026?
Direcția din MAI spune că sunt două categorii de servicii electronice asociate cărții electronice de identitate a căror finalizare este prevăzută în perioada următoare.
Prima categorie o reprezintă serviciile care presupun intervenția asupra datelor înscrise în cip:
a) modificarea/completarea — rescrierea informației referitoare la domiciliu;
b) înscrierea/rescrierea informației referitoare la reședință;
c) înscrierea/rescrierea informației referitoare la reședința obișnuită, în contextul UE;
d) modificarea/completarea — rescrierea prenumelor părinților;
e) modificarea/actualizarea — rescrierea locului nașterii.
„Toate aceste servicii trebuie să fie accesibile până la 1 iulie 2026”, a spus DGEP.
A doua categorie de servicii presupun interacțiunea cu CEI — disponibile în HUB Servicii MAI:
a) serviciul de autentificare cu CEI;
b) serviciul de validare a actului de identitate;
c) serviciul de eliberare a certificatului privind domiciliul înregistrat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor;
d) serviciul de eliberare a adeverinței privind istoricul domiciliului;
e) serviciul pentru rectificarea datelor cu caracter personal;
f) serviciul de programare pentru obținerea CEI;
g) serviciul de „dematerializare a Cărții Electronice de Identitate”.
„Toate aceste servicii corespund unor necesități identificate în interacțiunea cu cetățenii și presupun flexibilizarea relației cu administrația publică. Ele urmăresc, pe lângă reducerea birocrației, transformarea digitală a tuturor proceselor sau procedurilor care presupun certificarea, validarea sau, după caz, atestarea identității ori a unor atribute ale acesteia”, subliniază oficialii Ministerului de Interne.
MAI: Te vei putea autentifica cu CEI în sistemul IT al CNAS
Oficialii DGEP au mai precizat că „împreună cu partenerii de la CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate – n.a.) sunt în derulare proceduri pentru finalizarea, la nivelul infrastructurii tehnice a CNAS, a dezvoltărilor necesare pentru realizarea autentificării cu CEI în sistemele informatice ale CNAS”.
„Dezvoltarea respectivă se realizează exclusiv la nivelul infrastructurii CNAS, DGEP având sarcina de a pune la dispoziție punctele de conexiune pentru interoperabilitate care sunt deja finalizate, în scopul realizării autentificării cu CEI.” a spus Direcția din MAI.
De ce sunt aceste probleme la 5 ani de la proiectul pilot din Cluj-Napoca?
Primele cărți electronice de identitate au fost emise într-un proiect pilot la Cluj, în vara anului 2021, dar emiterea la nivel național a tot întârziat din diverse motive tehnice (inclusiv teste după achiziția unui nou tip de cip – in vara anului 2024).
Lansarea oficială a noilor buletine cu cip s-a făcut abia în luna martie 2025 în Cluj, iar emiterea în București și alte orașe abia din august 2025, cu un an înainte de termenul limită de implementare a PNRR.
Drept urmare, HotNews a cerut MAI să explice de ce la 5 ani de la lansarea în faza de proiect a primelor CEI la Cluj-Napoca și la un an de la emiterea oficială a noilor buletine electronice, rescrierea adresei de pe cip nu e posibilă decât într-un singur loc din București.
Ministerul a răspuns că, potrivit legii, „Compania Națională Imprimeria Națională a fost abilitată să achiziționeze și să pună la dispoziția D.E.P.A.B.D., a I.G.I., a structurilor din subordinea/coordonarea acestora, a celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne responsabile, precum și a Ministerului Afacerilor Externe echipamentele și produsele software necesare pentru punerea în circulație și personalizarea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență”.
În acest context, în cursul anului 2022, Compania Națională Imprimeria Națională a inițiat, cu sprijinul corespunzător din partea D.G.E.P. din cadrul M.A.I., cel puțin două proceduri de achiziție publică:
„Prima a urmărit achiziția suportului de stocare „cip”, necesar pentru emiterea CEI, și a fost finalizată la 28 februarie 2023 prin încheierea unui acord-cadru cu o valabilitate de 4 ani.
A doua a urmărit achiziția serviciilor de dezvoltare a unei infrastructuri PKI necesare emiterii certificatelor electronice stocate pe suportul de stocare al CEI, procedură finalizată în luna august 2024. Implementarea serviciilor și dezvoltarea infrastructurii s-au derulat în perioada septembrie 2024 — martie 2025.
În aceste condiții, inițierea emiterii „CEI versiunea 2” nu a fost posibilă până la data de 20 martie 2025”, au precizat oficialii MAI.
„Pentru a înțelege complexitatea proiectului CEI”, spune Direcția din MAI, ”trebuie avute în vedere următoarele elemente care au fost, după caz, evaluate, adoptate sau dezvoltate:
a) cadrul normativ necesar;
b) proiectarea și dezvoltarea prototipului CEI (actul de identitate);
c) adaptarea Sistemului Național Informatic pentru Evidența Persoanelor – SNIEP;
d) dezvoltarea Aplicației de Prelucrare a Datelor Personale – APDB;
e) dezvoltarea aplicației de gestionare a cererilor pentru emiterea actelor de identitate – DASHBOARD;
f) proiectarea liniei de personalizare și producție a CEI;
g) aplicația de personalizare a CEI;
h) dezvoltarea Unității de Management a Cardurilor – UMC;
i) proiectarea și dezvoltarea profilului cip-ului CEI;
j) proiectarea și stabilirea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea aplicației de interacțiune cu CEI – ID Plug Manager;
k) proiectarea și dezvoltarea infrastructurii PKI;
l) proiectarea și stabilirea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea aplicației RO CEI Reader;
m) proiectarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice necesare gestionării CEI și interconectarea cu SNIEP;
n) dezvoltarea infrastructurii de comunicații necesare emiterii CEI;
o) dotarea SPCLEP cu stații de preluare cereri CEI;
p) elaborarea și definitivarea procedurilor de lucru necesare emiterii CEI;
q) instruirea utilizatorilor (aproximativ 3.200).”
„În acest context, faza de proiectare a presupus elaborarea și definitivarea documentațiilor tehnice, a proiectelor de acte normative, precum și, după caz, dezvoltarea aplicațiilor de referință. În ceea ce privește prototipul „CEI versiunea 2”, proiectarea profilului cip-ului a fost inițiată în luna martie 2023 și finalizată în luna noiembrie 2024. Astfel, la 20 martie 2025 a fost inițiată punerea în circulație a „prototipului CEI versiunea 2”, iar la 1 august 2025 s-a reușit inițierea emiterii CEI la nivel național”, a precizat Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP).
De ce s-a putut dezvolta/lucra în paralel la serviciul de rescriere pe cip a adresei de domiciliu și a altor servicii asociate CEI, în faza de proiectare a CEI sau de punere în circulație a CEI, ca să nu ajungem la situația de azi?
„Inițierea dezvoltării Unității de Management a Cardurilor — UMC a fost posibilă doar după finalizarea profilului cip CEI, cele două activități neputând fi dezvoltate simultan, inițierea uneia fiind condiționată de finalizarea celeilalte. Pe lângă finalizarea UMC, infrastructura de interacțiune cu cipul trebuie dezvoltată și aplicația care gestionează aspectele de referință, și anume: preluarea, verificarea, actualizarea SNIEP, transmiterea către UMC a informației și informația generată de UMC ca răspuns”, au spus oficialii DGEP/MAI.
Ce schimbări se pregătesc la buletinul electronic
„În prezent, mai arată MAI, sunt în derulare dezvoltări, în special la nivelul aplicațiilor APDB și DASHBOARD, la nivelul UMC, precum și la nivelul sistemelor pentru:
a) adaptarea infrastructurilor prin raportare la volumul operațiunilor realizate în prezent;
b) adaptarea aplicațiilor la unele situații întâlnite în practică (de precizat că în prezent se emit două tipuri de acte de identitate – cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS), iar la 2 iunie 2025 a fost pusă în circulație CEI pentru grupele de vârstă 0-14 ani, act de identitate pus în circulație pentru prima oară în România și care, în practică, a generat multiple scenarii de lucru neîntâlnite până în prezent);
c) emiterea CEI la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate;
d) dezvoltarea și finalizarea anumitor funcții ale CEI care sunt reglementate de cadrul normativ în vigoare;
e) emiterea CEI „fără domiciliu în România”.
