Cu un conflict armat la frontieră, în desfăşurare de trei ani, îngrijorarea creşte în toată ţara.
“E vorba de frica de război. Cu războiul de la graniţa cu Ucraina, românii au fost mult mai atenţi la ce se întâmpă acolo şi au conştientizat mult mai bine starea nu tocmai foarte bună logistică, tehnologică, resursa umană a Armatei Române. Undeva la 6 luni de zile reintroducerea stagiului militar ar primi o favorabilitate mult mai mare chiar şi decât o declară ei în analizele cu caracter sociologic”, a spus Marius Pieleanu, sociolog.
În cazul unui atac extern, jumătate din populaţie crede că Armata noastră nu ar rezista 48 de ore fără ajutorul NATO. Cei mai mulți sceptici sunt fără studii – nu au terminat nici liceul. 58 la sută dintre români cred că este mai bine să creştem cheltuielile pentru înarmare decât să fie reintrodus stagiul militar obligatoriu.
La capitolul amenințări externe, 33% din populaţie consideră că riscul unui atac al Rusiei este mare sau foarte mare. În cazul dronelor care intră în spaţiul nostru aerian, 44% dintre români cred că trebuie doborâte, iar 41 de procente spun că decizia este bine să fie luată în funcţie de situţie.
55% dintre români sunt de părere că nu ar trebui să trimitem trupe în Republica Moldova dacă Federaţia Rusă atacă ţara vecină.
“Credeam că mult mai mulţi români vor vrea să oferim trupe pentru a apăra teritoriul moldovenesc într o situaţie de război”, a mai spus Pieleanu.
Tot legat de frica de război, doi din trei români cred că pregătirea voluntară în armată este o idee bună. România are aproximativ 50.000 de militari în rezervă şi 2-3.000 de rezervişti voluntari. Zilele acestea, rezerviştii din Bucureşti şi Ilfov sunt chemaţi la exerciţii.
“Simulează trecerea treptată de la starea de pace la starea de mobilizare. Aceste ex tip MOBEX sunt exerciţii obişnuite pe care MApN le desfăşoară în fiecare an”, a spus Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al MApN.
Serviciul militar obligatoriu pe timp de pace a fost suspendat la noi în ţară acum 18 ani.
