Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea conține o serie de reglementări foarte dure, printre care triplarea impozitelor pe proprietăți de lux, dar și blocarea înstrăinării profiturilor de către corporațiile multinaționale.
Deocamdată, discuțiile pe marginea lor vor continua, dar inițiatorii vor ca pachetul 2 de măsuri să fie aprobat cât mai repede.
Iată și care ar fi cele mai importante măsuri, potrivit unor surse PSD:
1. Blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale – cheltuielile cu serviciile de consultanță, management și administrative externe, prestate de persoane nerezidente și intragrup transfrontaliere în Romania, devin nedeductibile, pentru stoparea optimizărilor fiscale;
2. Suprataxarea marilor averi – triplarea impozitului pe casele de peste 500.000 de euro și pe limuzinele de peste 75.000 de euro. Creșterea impozitului pe dobânzile bancare de la 10 la 16% la depozitele care, însumate, depășesc 100.000 de euro;
3. Majorarea taxării câștigurilor realizate din speculații de capital pe termen scurt. Impozit de 10%, în cazul în care instrumentul financiar (acțiuni, obligațiuni etc) este deținut mai mult de un an și de 16%, în cazul în care instrumentul financiar este deținut mai puțin de un an (de la 1% si 3% în prezent);
4. Mărirea de la 10% la 16 % a impozitării pe câștigurile pe veniturile din criptomonede – deținerile investitorilor români în piața crypto au ajuns la minimum 5-10 miliarde de dolari după ce preţul Bitcoin a trecut de pragul de 100.000 de dolari, potrivit inițiatorilor;
5. Descurajarea industriei jocurilor de noroc – Impozitarea tranzacțiilor la jocuri de noroc, pariuri si jocuri online- 5% din orice tranzacție realizată de bănci sau procesatori de plăți către un operator de jocuri de noroc, pariuri sau site-uri/aplicații de jocuri online.
”Stoparea dezmățului financiar în companiile de stat”
Pachetul 2 de măsuri urmărește ”stoparea dezmățului financiar în companiile de stat”, arată sursele PSD pentru Știrile PRO TV, iar Guvernul trebuie să se asigure ca orice modificare a legislației guvernanței corporative, care este considerată jalon închis în PNRR și dosar încheiat la OCDE, să nu provoace returnarea a 1,2 miliarde de euro către CE și să pună in pericol aderarea României la OCDE.
Se propun, astfel, o serie de soluții fezabile, care nu intră în contradicție cu normele OCDE:
1. Limitarea la un singur Consiliu de Administrație/Consiliu de Supraveghere per persoană;
2. Limitarea câștigurilor unor membri CA/CS.
3. Impozitarea suplimentară de 20% pe veniturile membrilor CA/CS (pe diferența dintre îndemnizația actuală și cea a președintelui țării);
4. Plan prioritar de operaționalizare a AMEPIP – până în luna noiembrie, ca să încasăm cele peste 320 milioane de euro reținute de Comisie din Cererea de Plată 3.
Combaterea evaziunii fiscale, prin care România pierde 200 de miliarde de lei pe an
Evaziunea în România este estimată la aproximativ 10 % din PIB (circa 200 de miliarde de lei), cât bugetele cumulate ale Educației, Sănătății și Agriculturii pe un an.
Dacă s-ar reduce la jumătate evaziunea fiscală și arieratele de recuperat la bugetele de stat, atunci România ar fi pe excedent bugetar, arată inițiatorii pachetului 2 de măsuri.
De asemenea, estimările arată că există 1,4 milioane lucrători la gri și la negru în România.
Iar combaterea evaziunii fiscale se face prin aplicarea următorilor pași:
EFICIENTIZAREA ANAF
1. Plan de control și de încasare a arieratelor recuperabile prezentat de conducerea ANAF în maximum 30 de zile pentru marii datornici – acest plan să stea la baza criteriilor de performanță ale conducerii ANAF, cu monitorizare la fiecare 2 luni și demisia președintelui ANAF dacă nu îndeplinește planul de încasări;
2. Matrice de risc pentru prioritizarea controalelor către agenții economici din industriile cu mare risc fiscal – astfel încât controalele să nu se mai facă la buticuri de cartier și la IMM-uri, iar mii de mari evazioniști să nu fie controlați de ani de zile;
3. Folosirea tehnologiei AI și blockchain pentru analiza volumului uriaș de date fiscale disponibile, dar neutilizate – întrucât aplicarea noilor tehnologii poate eficientiza masiv activitatea ANAF, în timp ce resursa umană nu este pregătită să gestioneze datele pe care le deține.
DESCURAJAREA MUNCII LA NEGRU ȘI GRI
Guvernanții ar vrea creșterea de 10 ori a amenzilor pentru fiecare angajat fără contract de muncă și tot de 10 ori a limitei maxime a amenzii maxime – (de la 20.000 lei la 200.000 lei /angajat fără acte) + creșterea de 10 ori limitei de amendă maximă (de la 200.000 lei la 2 milioane lei.
În prezent, sunt firme care consideră că rentează să plătești jumătate din amendă decât impozitele și taxele pentru zeci sau sute de angajați – susțin inițiatorii pachetului.
STOPAREA ABUZULUI DE INSOLVENȚE
Guvernanții propun măsuri care să aibă drept scop eliminarea abuzului de intrare în insolvență în scopul sustragerii de la plata taxelor către stat, și tragerea la răspundere rapidă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce in insolvență:
1. Filtru de bună-credință al judecătorului privind justificare economică reală la deschiderea procedurii de insolvență;
2. Interzicerea accesului la insolvență pentru administratorii recidiviști;
3. Termene mai scurte pentru limitarea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență;
4. Procedură accelerată de tragere la răspundere a administratorilor de rea-credință.
5. Interzicerea înființării de noi firme de către asociați/administratori în insolvență.
Pachetul 2 de măsuri ar urma să vizeze și corectarea unor măsuri din pachetul 1 de măsuri fiscale, deja aprobat:
1. Renunțarea la impunerea CASS pentru pensiile veteranilor de război, invalizilor, deținuților politici și a urmașilor acestora.
”Este profund imoral să-i taxezi pe cei care și-au sacrificat viața luptând pentru țară. În plus, impactul asupra bugetului este efectiv ridicol, de 0,0000056% din PIB”, arată inițiatorii.
2. Protejarea mamelor cu venituri mici prin eliminarea plății CASS la indemnizația pentru creșterea copilului.
