Anularea alegerilor prezidențiale ale națiunii est-europene din decembrie a fost dovada, în ochii vicepreședintelui american JD Vance, că democrația europeană este amenințată, scrie Bloomberg.
Votul a fost anulat de Curtea Constituțională a României, care a citat dovezi că Rusia a intervenit în campanie, dându-i o mână de ajutor candidatului de extremă-dreapta Călin Georgescu.
Georgescu l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin, a denunțat alianța militară a NATO și a descris valorile liberale moderne drept o amenințare pentru cultura creștin-ortodoxă a țării sale. El a ieșit din obscuritate pentru a obține o victorie surprizătoare în primul tur de scrutin din 24 noiembrie, eliminându-l pe Marcel Ciolacu, premierul care dorea să devină șef al statului.
Conflictul s-a adâncit pe 9 martie, când autoritatea electorală a României i-a interzis lui Georgescu să candideze din nou alegeri, în luna mai. Georgescu a numit decizia „o lovitură directă în inima democrației la nivel mondial”.
Aliatul miliardar al președintelui american Donald Trump, Elon Musk, a numit decizia „nebună”. Cu sondajele care indică faptul că Georgescu este acum cel mai popular politician al țării, excluderea sa împinge țara într-un teritoriu constituțional neexplorat.
Admirator al naziștilor, prea toxic chiar și pentru AUR
Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, era o figură necunoscută înainte de a ajunge la notorietate în campania electorală. Inginer agronom de formație, a reprezentat mulți ani România în diverse organizații internaționale.
El a încercat de două ori să devină candidat la postul de prim-ministru pentru partidul de extremă dreapta AUR. Dar comentariile pe care le-a făcut despre trecutul fascist al României, inclusiv laudele aduse liderilor naziști din al Doilea Război Mondial, au fost prea toxice chiar și pentru AUR.
Pentru campania sa prezidențială, Georgescu s-a sprijinit foarte mult pe platforma de socializare TikTok, deținută de China, care este populară în România. Postările sale frecvente au canalizat o frustrare larg răspândită din cauza sărăciei persistente și a corupției endemice din țară. Reluând teme populare cu alți naționaliști proeminenți, precum Viktor Orban din Ungaria și Jair Bolsonaro din Brazilia, el a condamnat drepturile LGBTQ, a pus la îndoială utilitatea vaccinurilor, a descris pandemia de coronavirus ca o farsă și a susținut teoria „Marea Înlocuire” – ideea că populațiile creștine sunt înlocuite sistematic de imigranți și necreștini.
Videoclipurile sale virale au aprofundat și teorii ezoterice – punând sub semnul întrebării ajungerea pe Lună și contestând formula chimică a apei – sau l-au arătat efectuând mișcări de judo, călărind un cal alb și scufundându-se într-un lac de munte, transmitend genul de imagine masculină promovată de Putin.
Călin Georgescu a spus că vrea să oprească sprijinul militar pentru Ucraina sfâșiată de război, pe care o numește „un stat inventat”.
Care este dovada amestecului străin?
Curtea a spus că decizia sa, fără precedent în istoria recentă a României, se bazează pe documente desecretizate furnizate de serviciile de informații ale țării care indică faptul că Rusia s-a aflat în spatele rețelelor de socializare ale lui Georgescu.
Călin Georgescu a declarat zero finanțare pentru campania sa, stârnind suspiciuni cu privire la modul în care a putut să-și permită o prezență online atât de calitativă și intensivă. El a spus că o echipă de voluntari a fost motivul succesului campaniei.
În februarie, poliția a percheziționat proprietățile deținute de managerul de campanie al lui Georgescu, Radu Pally, precum și mai mulți mercenari români care acționau mai ales în Africa și care îl susțineau pe Georgescu, printre care și Horațiu Potra, un fost soldat în Legiunea Străină. Potra a spus că a călătorit la Moscova înainte de votul prezidențial, dar a negat întâlnirea cu oficiali ruși de rang înalt.
Pe 26 februarie, Georgescu a fost ridicat de poliție pentru a fi audiat în timp ce se afla în drum spre pregătirea cererii pentru a candida la alegerile din mai. Ulterior, a fost pus sub șase capete de acuzare, inclusiv comunicarea de informații false despre finanțarea campaniei, promovarea unei organizații fasciste și încercarea de a submina ordinea constituțională.
Guvernul Rusiei a negat orice interferență în alegeri, oferind în același timp un sprijin deplin pentru Georgescu. Agenția sa de spionaj SVR a lansat o declarație pe 4 martie în care afirmă că ancheta penală împotriva lui Georgescu a arătat că o elită liberală totalitară europeană se teme de „întoarcerea conservatoare a Europei” sub influența lui Donald Trump.
Cum s-ar putea juca asta?
Anularea rezultatului alegerilor a scăzut prost pentru mulți români, iar sondajele de opinie efectuate între 14 februarie și 6 martie au indicat că Georgescu va câștiga aproximativ 40% la un nou vot.
Acest lucru face ca decizia din 9 martie a biroului electoral al țării de a-l exclude de la următoarele alegeri să fie o mișcare controversată. Georgescu a susținut că este victima intrigilor elitelor: „Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!”, a el postat pe canalul de socializare X al lui Musk, pe 9 martie.
Georgescu a pierdut pe 11 martie un recurs împotriva interzicerii candidaturii, privându-l de șansa de a deveni următorul președinte al României. Deși este în mare parte o figură ceremonială, președintele este și comandant șef, reprezintă România la summiturile NATO și ale Uniunii Europene și numește prim-ministrul în consultare cu partidele politice.
Apelul eșuat face alegerile din mai larg deschise, deoarece principalele partide de extremă-dreapta din țară încă nu s-au unit în jurul unui candidat alternativ. De acest lucru ar putea beneficia personalități pro-europene care l-au urmat pe Georgescu în sondaje.
Violențe au izbucnit în București după ce biroul electoral a anunțat interzicerea acestuia. Suporterii lui Georgescu s-au ciocnit cu polițiștii, lăsând 10 polițiști răniți și unele clădiri vandalizate.
