Gorghiu a mai spus că va propune premierului Marcel Ciolacu ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic ”la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE.”
Prințul Paul a fost eliberat pe cauțiune din luna iulie, din arestul din Malta și a fost pus sub control judiciar până la pronunțarea definitivă a instanței pe extrădarea în România. Paul al României, în vârstă de 75 de ani, a fost condamnat definitiv în „dosarul Băneasa”, în urmă cu 4 ani.
Un judecător din Malta a respins în luna mai extrădarea lui Paul de România, condamnat definitiv la închisoare în dosarul de corupție cunoscut drept ”Ferma Băneasa”. Judecătorul maltez a susținut că există „un risc real” ca Paul de România să sufere o încălcare a drepturilor sale fundamentale dacă ar fi trimis extrădat.
Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, într-un dosar instrumentat de DNA.
În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.
Redăm mai jos integral declarația dnei Alina Gorghiu referitoare la situația fugarului Paul-Philippe al României:
”O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov.
Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României.
Voi propune Premierului României ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE.
Și în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare.
CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii și din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanții că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.
Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară, indiferent de notorietatea cazurilor.
Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduși în România iar anul acesta numărul este de peste 400.
În cazul lui Paul-Philippe al României instanța de fond din Malta decisese în favoarea statului roman dar instanța de apel a respins predarea fugarului către România.
Există o procedură în fața instanței constituționale din Malta pe care o vom urmări în continuare.
Reamintesc, Curtea de Apel Brașov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.
Instanța malteză a apreciat că în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului cu alte cuvinte se invocă condițiile de detenție din România. Pe această bază, instanța malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare.
Statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor.”
