Administraţia Prezidenţială a transmis că pe ordinea de zi a reuniunii va fi „analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot către Forţele Armate ale Ucrainei”, cât şi „forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025”.
De asemenea, în urma şedinţei, este aşteptat anunţul preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la candidatura sa la şefia NATO şi la poziţia României faţă de acest subiect. Asta în condiţiile în care, conform Reuters, România este singurul stat membru al alianţei care se opune în continuare candidaturii lui Mark Rutte pentru această funcţie.
Printre subiectele cuprinse pe ordinea de zi se numără:
- obiectivele României pentru summit-ul NATO din 2024,
- forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025
- stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România.
- Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei
- avizarea unor solicitări pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G.
La reuniunea CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, mai spune sursa citată.
Sistemul Patriot pentru Ucraina
Referitor la sistemul de rachete Patriot pentru Ucraina, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că ”nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” şi a arătat că rachetele Patriot au fost achiziţionate tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil.
Pe 22 mai, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă nu „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”.
Şeful statului a mai spus că, „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”.
Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot, că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.
Vineri, Ambasada SUA la Bucureşti a informat că pregătirea operaţională a celui de-al doilea sistem Patriot din România a fost certificată prin doborârea unei ţinte vii în poligonul de pregătire de la Capu Midia în timpul exerciţiului NATO Ramstein Legacy24, care s-a desfăşurat în perioada 3-14 iunie.
Funcția de șef NATO
O altă problemă care ar urma să fie tranşată în urma şedinţei CSAT este cea a candidaturii preşedintelui Iohannis la funcţia de secretar general al NATO şi poziţionarea faţă de Mark Rutte, care are susţinerea celorlalte state NATO.
Ungaria nu se mai opune numirii lui Mark Rutte ca secretar general al NATO. Şi Slovacia îl va susţine, a anunţat noul preşedinte slovac Peter Pellegrini.
În acest nou context, Klaus Iohannis rămâne singur şi deocamdată nu a renunţat oficial la candidatura proprie pentru şefia NATO.
Șeful statului a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT.
În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.
”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.
