În aprilie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia Băncii Naţionale. „România are nevoie de stabilitate monetară şi cred că domnul Isărescu trebuie să mai ia un mandat”, a spus Marcel Ciolacu.
„Aud discuţii în public că problema este faptul că Guvernul se împrumută. Ce înseamnă dacă Guvernul nu ar putea să se împrumute şi nu ar finanţa deficitul? Înseamnă criză nu numai financiară, înseamnă criză economică, criză socială, criză politică.
Eu am trăit aceste evenimente în anii ‘90, când nu aveam nici datorie externă atunci sau era foarte mică şi umblam disperaţi să găsim bani ca să finanţăm deficitul bugetar care oricum era mai mic. Au fost ani extrem de grei”, susţine Mugur Isărescu.
“Soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului”
El a explicat că soluţia nu este să fie oprită finanţarea deficitului.
„Soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului. Asta ar însemna un şoc teribil pentru economie şi pentru ţară. Soluţia este să reduci deficitul fiscal şi pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri, în ambele părţi. Astea sunt opţiunile pe care trebuie să le facă Guvernul şi observaţi că se fac foarte greu.
Încercăm în continuare să dăm inflaţia treptat în jos, nu bruscăm economia, nu apăsăm brutal pe frână, pe politica monetară, să nu creăm o recesiune, pentru că asta ne mai trebuie într-un an electoral”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, guvernatorul a declarat că nu va fi uşoară corecţia fiscală.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, cât de mare crede că este riscul privind deficitul bugetar într-un an electoral şi cum vede evoluţia fiscal-bugetară inclusiv asupra inflaţiei.
„Impactul este important, este poate cel mai important impact asupra inflaţiei, dar Banca Naţională lucrează cu datele care există. Nu ne apucăm să facem proiecţii sau decizii de politică monetară în afara realităţii. De aceea, suntem şi mai prudenţi când coborâm rata de politică monetară, trebuie să fim într-un fel contraciclici până la momentul în care nu creăm o recesiune, într-adevăr, nu vrem acest lucru, dar să ţinem mai strâns politica monetară.
Este absolut necesar şi încurajăm pe căile pe care putem să le avem şi noi Guvernul să facă această corecţie fiscală, dar este greu, recunoaştem, într-un an şi electoral şi cu aceste discuţii nesfârşite despre cum să se facă corecţia fiscală”, a afirmat Isărescu.
“Atenţie mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli”
El a explicat că această corecţie fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli.
”Corecţia fiscală nu va fi uşoară, nu se poate face numai pe partea de cheltuieli. În momentul în care ai venituri sub 27% şi spui numai că salariile bugetarilor sunt ca pondere cele mai mari din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial, că sunt cele mai mari pentru că 27% este cel mai mic din Europa.
Deci discuţiile după mine vor fi relativ dificile. Eu am participat la corecţii fiscale de câteva ori, inclusiv în calitate de premier.
Mi-aduc aminte că în anul 2000 am încercat şi eu să fac nişte corecţii fiscale, să tai de ici, de colo. Şi am văzut că mi s-au părut cam mari la Ministerul de Interne. Ia mai corectaţi puţin aici. Şi a venit un reprezentant al Ministerului de Interne şi ne-a spus haideţi, domn’ premier, ce vreţi să facem să alergăm după hoţi cu bicicletele sau pe jos? N-avem nici bani de benzină. Ei cu bolid şi noi cu bicicleta.
Deci atenţie mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli şi făcând comparaţii care nu sunt potrivite. Mai mult nu pot să spun, într-un an electoral, am spus deja multe. Am spus-o pentru că am fost şi eu premier şi ştiu cât de greu este să faci o corecţie fiscală”, a mai declarat Mugur Isărescu.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor, aproape cele mai mari din Europa
România a înregistrat anul trecut o stagnare în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu salariile bugetarilor, calculate ca pondere în veniturile bugetului, la aproape 30%. Doar alte două state din UE, Letonia și Malta, au cheltuit pe salarii mai mult decât România, deși la o diferență foarte mică, arată calculele Profit.ro.
După doi ani de consolidare în ce privește cheltuielile cu bugetarii, în care s-a coborât de la recordul de cheltuieli de 37,44% din venituri în 2020 la 29,83% în 2022, anul 2023 a fost unul de stagnare, în care Guvernul a cedat în mai multe rânduri protestelor și a majorat salarii peste ceea ce fusese programat în construcția bugetară, în timp ce veniturile colectate nu au evoluat spectaculos.
