Cifrele se regăsesc în proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției care prevede ca aceste cheltuieli să fie suportate de către persoana care este extrădată după ce a fugit din țară pentru a scăpa de condamnare. Conform ministrului Justiției, cheltuielile suportate de stat pentru o astfel de procedură variază între câteva mii de euro şi 25.000 de euro.
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică marți proiectul de act normativ pentru completarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală prin care fugarii să fie obligați să își achite costurile cu aducerea lor în România.
Ce prevede proiectul de lege:
La articolul 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 27 mai 2019, cu modificările si completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două alineate, alin. (6)-(7), cu următorul cuprins:
- „(6): Cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana solicitată s-a sustras urmăririi penale sau judecății vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală.
- (7): Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în tară a persoanei solicitate care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile române au drept de regres, la instanța civilă competentă. Această cauză se judecă cu celeritate și este scutită de taxă de timbru”.
Costurile pentru aducerea în țară a unui fugar pot ajunge până la 25.000 de euro
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat marţi, într-o conferință de presă, că costul variază pe fugar între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care acum îi dă statul, în timp ce fenomenul fugarilor a fost în creştere de la an la an.
- „Putem să vorbim despre cazuri de fugari în care costurile pentru aducerea lor în ţară sunt relativ mici, dar putem să vorbim şi despre cazuri de fugari aduşi de la capătul lumii, care să implice costuri foarte, foarte mari. (…)
- Pentru un fugar adus pe cale terestră, dintr-o ţară vecină, costurile sunt mai mici, pentru fugarii pe care i-am adus din Madagascar costurile au fost foarte mari. Dacă ai avut bani să fugi în Madagascar, sigur găseşti bani să suporţi cheltuielile de aducere în ţară”, a spus Gorghiu, adăugând că în cazul unei astfel de misiuni aeriene sunt implicaţi cel puţin doi ofiţeri de poliţie.
Ea a explicat că „proiectul vizează cele două situaţii, astfel că pentru fugarii care se sustrag în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, cheltuielile cu aducerea în ţară vor fi adăugate celorlalte cheltuieli legate de proces, expertiză, onorariul de avocat, iar în cazul celor care fug după ce li s-a dat pedeapsa, cheltuielile cu aducerea lor pot fi recuperate printr-o cale separată, pe cale civilă”.
Ce amploare a luat fenomenul fugarilor
În expunerea de motive a proiectului de lege se precizează că fenomenul „fugarilor” este în creştere în ultimii ani, aşa cum rezultă din următoarele date:
- în anul 2020 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.260 de persoane;
- în anul 2021 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.420 de persoane;
- în anul 2022 a fost dispusă urmărirea internatțională pentru 1.574 de persoane;
- în anul 2023 a fost dispusă urmărirea internatțională pentru 1.530 de persoane. Astfel, se poate observa o continuă creştere a acestui fenomen.
Potrivit legii, „cheltuielile privind procedura de extrādare pe teritoriul României se suportă de statul român, prin bugetele autorităților instituțiilor implicate, în funcție de atribuțiile conferite fiecăreia”.
Suma enormă plătită de statul român numai anul trecut, pentru aducerea în țară a unor condamnați fugiți ca să scape de închisoare
Pentru predarea/preluarea acestor persoane, doar în anul 2023 au fost organizate 587 de misiuni ale Ministerului Afacerilor Interne, instituția competentă pentru aducerea în tară a persoanelor care fug pentru a scăpa de închisoare.
Fugarii sunt aduși în tară pe cale aeriană sau terestră și doar în anul 2023 a fost cheltuită, de la bugetul de stat al României, o sumă aproximativă de 10.025.000 de lei, adică în jur de două milioane de euro, conform expunerii de motive a proiectului.
Într-o astfel de misiune aeriană sunt implicați cel puțin 2 ofițeri de poliție din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al Ministerului Afacerilor Interne, iar aceste costuri reprezintă: biletele de avion (spre exemplu, pentru o misiune simplă sunt achiziționate un număr de 3 bilete de avion), diurna legală aferentă, cazarea cadrelor de poliție învestite cu preluarea persoanei căutate și transportul de la aeroport la locul de cazare, mai spun inițiatorii proiectului.
Conform acestora, sunt situații în care statul străin cere Ministerului Justiției informații suplimentare pentru predarea/preluarea acestor persoane căutate: „Pentru îndeplinirea cu celeritate a acestor solicitări, sunt realizate traduceri pentru livrarea cu celeritate a acestor date și informații. Astfel, toate aceste cheltuieli grevează/solicită bugetul de stat al României cu cheltuieli suplimentare, care sunt prevăzute în arhitectura construirii fiecărui buget anual, fie al Ministerului Afacerilor Interne, fie al Ministerului Justiției, de către ordonatorii de credite”.
Mario Iorgulescu, Alina Bica, Paul de România, Sorin Oprescu sau Dragoș Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista fugarilor care după ce au fost condamnați și-au găsit refugiul în alte țări, mulți în Italia și Grecia, iar pe unii dintre ei România nu reușește de ani de zile să îi aducă în țara
Printre ultimii adăugați pe listă se numără fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș, care a reușit să fugă din țară cu câteva ore înainte de a fi condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. La acest moment, Cătălin Chereches este încarcerat într-un penitenciar din Germania, așteptând procedurile de extrădare. El a refuzat să îşi dea acordul pentru extrădare simplificată, iar avocații acestuia încearcă să împiedice, prin căi extraordinare de atac, aducerea în țară a fostului primar.
