În același timp, deputații aleși pe listele acestei formațiuni, dar și primarii și consilierii locali nu-și vor pierde mandatele. Asta pentru că, potrivit Constituției, odată ce sunt alese, persoanele în funcțiile respective nu mai reprezintă vreo formațiune politică, ci alegătorii.
Opiniile au fost exprimate de Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept și conferențiar universitar, deputat în primul Parlament de la Chișinău (1990-1994) și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.
În primul rând, vă rog să ne spuneți despre impactul acestei decizii ca și crearea unui precedent în justiția din Republica Moldova și ce se va întâmpla cu proprietățile acestei formațiuni?
Hotărârea Curții Constituționale, în conformitate cu articolului 140 din Constituție, este definitivă și obligatorie pentru toate instituțiile statului și nu se supune niciunei căi de atac. Agenția Servicii Publice primește hotărârea și în baza acesteia adoptă un act interior, prin care partidul este radiat din lista partidelor politice înregistrate în Republica Moldova.
Asta în ceea ce privește aspectul constituțional care după sine atrage celelalte relații: cu băncile, cu proprietățile din teritoriu. Sunt aspecte care țin deja de relațiile economico-financiare cu autoritățile. Acolo intervine banca, dacă sunt datoriile la creditare, se pune sechestru, deci procedurile urmează, iar calea întoarsă nu mai este.
Parlamentarii care au fost aleși din partea Partidului “ȘOR” rămân neafiliați. Cum rămâne și cu restul aleșilor din partea acestei formațiuni?
Potrivit Constituției, din momentul validării și intrării în exercițiu a mandatului, deputatul intră în serviciul poporului. El nu mai este deputatul partidului, el nu mai este deputat al partidului, nu mai are nicio atribuție, el este funcționar de stat, exercitând puterea legislativă.
Faptul că partidul a fost declarat neconstituțional, nu atrage după sine privarea sau încetarea mandatului de deputat.
Și la consilierii locali, și la primari – la toate instituțiile unde sunt reprezentanții partidului și îndeplinesc mandatul reprezentativ, nu atrage după sine încetarea mandatului.
Aici o întrebare, poate nu atât juridică, cât politică și etică: cât de corect este ca un parlamentar ales din partea partidului interzis, să rămână totuși în componența acestei legislaturi?
Foarte frumoasă întrebare. Însuși Immanuel Kant, unul dintre cei care a fondat teoria statului de drept, a spus că în statul de drept morala este cea care dictează, iar politica trebuie să fie subordonată moralei.
Aici deja morala nu este un temei juridic, pentru încetarea mandatului. Este un alt aspect deja, într-adevăr. Dacă admitem, teoretic, că un parlamentar a ajuns la conștiința că nu are dreptul moral să continuă să fie deputat și să reprezinte programul politic, el, da, își depune, mandatul.
Dar există anumite portițe în această decizie sau în legislația națională care vor permite membrilor Partidului „ȘOR” să există ca o formațiune în continuare sau să-și formeze o alta?
Hotărârea Curții Constituționale nu a lăsat niciun fel de portiță juridică. Dacă actualele instituții ale statului vor închide ochii și vor permite așa mutări ilegale, atunci vom fi deja într-un dezastru total. Dar eu am spus „dacă”, deci portițe nu sunt.
Că ei pot să treacă în altă formațiune – articolul 41 din Constituție, libertate de întrunire, asociere într-un partid, nu-i poți opri. Dar asta deja e un alt aspect. Efectele juridice se referă doar la cazul dat.
Dacă acele argumente care au stat la baza declarării drept constituțional al partidului, dar se vor regăsi și la alte partide, precedentul va fi ca acele partide tot vor trebuie să fie declarate neconstituționale.
La acest subiect chiar este necesară o discuție separată. Și nu cu diletanți, dar cu specialiști, teoreticieni și practici din domeniu, ca să nu ducem cetățenii în eroare.
De ce a fost scos în afara legii partidul Șor
Curtea Constituțională a declarat luni drept neconstituțional partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Formațiunea are șase deputați în Parlamentul Moldovei (din 101).
Sesizarea la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității Partidului Politic „Șor” a fost depusă de guvern în noiembrie 2022.
Guvernul de la Chișinău arată în sesizare că „prin toate activitățile de până acum Partidul „Șor” a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova”.
Reprezentanții Guvernului au invocat argumente precum faptul că reprezentanții Partidului Șor ar fi mituit alegători și protestatari, ar avea legături cu Kremlinul și ar fi încălcat în mod repetat legislația în ceea ce privește activitatea financiară a partidului.
