Un proiect de lege care avea drept scop inițial introducerea în grila de salarizare publică a unei funcții apărute anul trecut a fost modificat printr-un amendament depus de un deputat din Grupul minorităților (Ionel Stancu, reprezentant al Asociației Macedonenilor din România), care a venit cu un amendament prin care a cerut ca de spor de risc și de solicitare neuropsihică să beneficieze și personalul din cadrul Agenției Naționale de Integritate. Sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, de 25% din salariul de bază, a fost acceptat și de colegii săi din Coaliție, fiindcă este prevăzut în raportul de admitere al proiectului de lege (dat săptămâna trecută), aflat acum pe masa deputaților, la votul final.
Practic, alesul minorității, Ionel Stancu, ar vrea ca personalul de la ANI să aibă beneficii financiare care sunt acum aplicabile judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat magistraților sau din structuri ca DNA, DIICOT sau de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, acestea fiind categoriile indicate de articolul de lege la care a făcut referire. De asemenea, de acest spor mai beneficiază și judecătorii CCR. Mai precis, la judecătorii CCR, cele două sporuri le aduc magistraților 5.660 de lei în plus la salariu.
La cât ajung sporurile de la ANI
În prezent, la ANI sunt două sporuri care se acordă majorității celor angajați. În primul rând, sporul de 15% din salariul de bază pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate. Un alt spor, tot de 15%, este sporul pentru condiții vătămătoare. De acest ultim spor beneficiază inclusiv șoferii din instituție. Mai mult, cei care au titlul de doctor beneficiază de 50% din salariul minim brut aflat în plată. Cu noile sporuri, un salariat de la ANI va sări cuantumul de 50% din salariul de bază. Ca situația să fie completă, în cazul în care personalul din instituție va avea și proiecte cu finanțare externă, atunci va mai exista un spor de minimum 25%, după ultimele prevederi adoptate de Guvern.
Ionel Stancu, autorul amendamentului, s-a făcut remarcat prin două aspecte în Parlament. În primul rând, pentru faptul că nu a putut fi văzut la tribuna Parlamentului aproape deloc. În actualul mandat, timp de 46 de secunde i s-a putut auzi vocea, în trei intervenții. Și mai discret a fost în mandatul 2012-2016, când i s-a putut auzi vocea doar la jurământ. În al doilea rând, Stancu a fost autorul unui amendament controversat la prima variantă a legii de desființare a Secției Speciale, în 2021. Mai precis, Stancu a depus amendamentul, care a și fost adoptat, ca trimiterea în judecată a procurorilor și judecătorilor să aibă loc doar cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Reașezarea listei de sporuri în sistemul bugetar ar trebui să aibă loc în noua lege a salarizării, care, conform angajamentelor din PNRR, trebuie să fie gata până la finalul lunii iunie, dar despre care guvernanții și Coaliția nu discută încă.