AGERPRES: Domnule vicepremier, Republica Moldova trece printr-o criză energetică fără precedent. Cât de mare este această criză? Cum o percepeţi dumneavoastră din interior şi care sunt soluţiile urgente pentru rezolvarea ei?
Andrei Spînu: Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic.
În acelaşi timp, noi facem tot posibilul să economisim şi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât şi de energie electrică. În septembrie – vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Şi facem acest lucru în continuare.
Suplimentar, pe termen scurt, capacităm Energocom, care este întreprindere de stat din domeniul energetic, astfel ca această întreprindere să poată participa la pieţele regionale şi internaţionale de achiziţie a resurselor energetice, gaz şi energie electrică. Dacă vorbim de energie electrică, deja s-a înregistrat pe OPCOM sau bursa de energie electrică din România şi cred că în zilele următoare va putea achiziţiona energie electrică din această sursă. Referitor la gaz, am reuşit să creăm un stoc de 83,5 milioane de metri cubi de gaz pentru această iarnă şi vom continua să achiziţionăm mai departe.
Un alt aspect este că noi dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire şi avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc şedinţa Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire şi facem tot ceea ce este nevoie ca ţara să nu aibă de suferit în această perioadă.
AGERPRES: Această criză s-ar putea acutiza? Aveţi cel mai negru scenariu posibil?
Andrei Spînu: Cu siguranţă, în contextul geopolitic în care ne aflăm, evident că orice se poate să fie mai rău decât este acum şi, dacă până la 10 octombrie, lucrurile, cel puţin pe domeniul electro-energetic, erau cât de cât în regulă, după atacurile Federaţiei Ruse, lucrurile s-au schimbat dramatic. Practic, Ucraina a stopat exportul atât către Moldova, dar şi către România, Polonia, Slovacia, şi nu ştim care sunt planurile Kremlinului pentru alte obiective de infrastructură.
Ştim că interconectarea Republicii Moldova cu România nu este una suficientă; da, este suficientă pentru această situaţie, dar poate fi îmbunătăţită pe viitor. Nu ştim dacă (ruşii) vor ataca şi alte obiecte de infrastructură, nu ştim dacă vor decide sistarea completă a livrărilor de gaz, inclusiv tranzitarea acestui gaz prin Ucraina.
Sunt elemente ale acestui război care nu este pe teritoriul Republicii Moldova, dar care într-un fel este prin anumite acţiuni hibride şi noi considerăm că această situaţie din domeniul energetic poate fi catalogată ca o acţiune hibridă la adresa Republicii Moldova, evident că în acest context lucrurile ar putea să se complice şi mai mult.
AGERPRES: Deficitul de energie poate fi acoperit cu importul din România. Aveţi garanţii legate de cantităţi şi de preţuri din România?
Andrei Spînu: Nu avem garanţii, dar Guvernul României a făcut un pas important pentru ţara noastră. În primul rând a introdus Republica Moldova în acea ordonanţă de urgenţă care permite achiziţionarea bilaterală la un preţ mai avantajos decât piaţa. Din păcate, încă nu există suficientă capacitate nici în România pentru a acoperi toate nevoile la acel preţ plafonat. În acest considerent, suntem gata să cumpărăm şi de pe piaţă, dar şi prin acel contract de avarie care oferă acea electricitate la un preţ mult mai ridicat.
Suntem în discuţie acum pentru luna noiembrie. Evident că atât la nivel de Minister al Energiei din România, dar şi la nivel de Guvern, preşedinte, se discută să creştem acele capacităţi pentru ţara noastră în baza contractelor bilaterale.
Pe scurt, cred că Moldova are o şansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom şi, iarăşi, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o şansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât şi capacităţi mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generaţiile viitoare din ţara noastră.
AGERPRES: Aveţi un contract în derulare cu Gazprom. Nu mai poate fi dus la capăt?
Andrei Spînu: Noi am zis că suntem interesaţi să ducem contractul la capăt, dar din păcate vedem un comportament nu tocmai prietenesc şi, chiar dacă Gazprom continuă să spună că este un partener de încredere, noi vedem că nu este. Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligaţiile, ei au redus volumele pentru ţara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeaşi cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantităţile convenite.
AGERPRES: Serviciile de electricitate şi gaz trebuie asigurate şi pentru populaţia Republicii Moldova din Transnistria. Aveţi garanţii că acele servicii vor putea fi şi plătite de către populaţia transnistreană?
Andrei Spînu: Nu vor avea de ales. Indiferent de scenariu, dacă Gazprom va sista livrările, atunci toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-şi plătească factura, că sunt pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului.
AGERPRES: Aveţi şi pârghii de intervenţie în situaţia aceasta sau luaţi în calcul şi decuplarea Transnistriei de la reţeaua naţională?
Andrei Spînu: Noi nu vorbim de decuplare pentru că cetăţenii Republicii Moldova sunt şi pe de o parte, şi de alta a Nistrului, dar ei vor trebui să achite şi pentru asta vor primi facturile conform consumului care va fi şi preţurilor care vor fi.
AGERPRES: Luaţi în calcul introducerea unor restricţii majore pentru populaţie, altele decât cele în vigoare? Vă gândiţi la întreruperea iluminatului public pe timp de noapte sau a celui ornamental pe timpul sărbătorilor de iarnă?
Andrei Spînu: Sincer vorbind, noi luăm în calcul toate scenariile, inclusiv deconectări în lanţ, aşa ca să păstrăm echilibrul sistemului electro-energetic. Ce facem la moment este că, chiar azi comisia de situaţie excepţională a luat anumite decizii, aşa cum aţi menţionat, de reducere a iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, pentru a reduce consumul de energie electrică, dar nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică în anumite ore pentru a reduce consumul.
AGERPRES: Operatorii industriali ar putea fi afectaţi?
Andrei Spînu: Toată lumea ar putea fi afectată, atât operatorii industriali, cât şi cetăţenii, dar, repet, este un scenariu pe care noi nu ni-l dorim şi în acest sens căutăm soluţii, dar este un scenariu pe care noi îl aşteptăm şi ne pregătim pentru el.
AGERPRES: Sunteţi şi ministrul Infrastructurii. Aveţi parteneriat în derulare cu România pe dezvoltare rutieră, pe dezvoltare feroviară. În ce măsură aceste proiecte se derulează conform aşteptărilor dumneavoastră?
Andrei Spînu: Evident că eu mi-aş dori să se deruleze mult mai repede şi cred că şi colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăţia într-o parte sau în alta, este, dacă vreţi, o şansă în trecut ratată, care de abia acum îşi capătă tracţiunea. Aceste contacte şi aceste şedinţe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între ţările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se mişte mai repede şi sunt sigur că şi colegii din România la fel, dar sunt şi proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.
Cel puţin pe proiectele pe care le-am iniţiat am avut un progres considerabil. Să luăm, de exemplu, reducerea tarifelor la roaming, care s-a întâmplat în şase luni de când am venit la Guvern. Nu s-a întâmplat în 30 de ani şi s-a întâmplat în şase luni. La fel cu acordurile pe poduri. Toate acordurile pe poduri au fost semnate şi deja se lucrează. Referitor la apă, ApaVital din Iaşi va trece Prutul chiar până la finalul anului. A durat un pic, dar l-am dus la capăt. Iarăşi un proiect care a fost discutat încă zece ani în urmă. Nu mai vorbim de domeniul energetic, în care avem contracte comerciale. Cine îşi mai aminteşte când s-a cumpărat ultima dată energie electrică din România? Cred că nici eu nu îmi aduc aminte. Ştiu că a fost o situaţie în anul 99 când a fost o situaţie de urgenţă, dar acum avem contracte comerciale cu trei furnizori din România. OPCOM-ul, operatorul de piaţă, va veni în Republica Moldova şi se va lansa. Bursa română de mărfuri s-a lansat în Republica Moldova şi evident că îmi doresc mai mult, dar să nu uităm că e de abia un an de când toate acestea s-au întâmplat.
Eu cred că noi avem o şansă istorică, în care avem un guvern pe deplin angajat în procesul de integrare europeană şi pe deplin angajat în restabilirea relaţiilor cu România, pe toate domeniile.
