Astenia este o stare de oboseală și de slăbiciune a organismului, pe care o resimțim atât primăvara, cât și toamna, când se petrec numeroase schimbări în natură. Trecerea de la un anotimp la altul produce disconfort chiar şi persoanelor sănătoase atunci când trecerea se face brusc, fără o perioadă de acomodare. Astfel, organismul uman începe să resimtă anumite simptome: stări de somnolenţă, oboseală, stres, organism slăbit.

De ce apare astenia de toamnă și cum o tratăm?

Astenia de toamnă este un sindrom de tranziție care apare odată cu schimbarea anotimpului și ca răspuns al organismului la schimbările medio-ambientale care alterează bioritmul și ciclul veghe-somn. Principalul responsabil al acestei alterări este melatonina, un hormon care reglează somnul și temperatura corporală.

Astenia de toamnă (depresia afectivă sezonieră) este întâlnită la toate categoriile de vârstă, de la copii până la vârstnici, iar pentru evitarea şi diminuarea stărilor specifice acesteia, de mare ajutor este o alimentaţie bogată în vitamine şi proteine, precum şi un număr suficient de ore de somn. Medicul vă poate recomanda efectuarea unor analize de sânge pentru a se elimina posibilitatea unei activități reduse a glandei tiroide, hipotiroidism.

Cauze

Astenia nu înseamnă anemie, adică o scădere a hemoglobinei din sânge. Astenia este o coroborare de factori și stări. Ea poate avea diverse cauze și se poate prezenta sub diferite aspecte, afectând în mod preponderent sfera psihică, fizică, intelectuală sau sexuală.

Astenia sezonieră apare mai des în cazul femeilor și poate fi cauzată atât de imposibilitatea organismului de a se adapta noilor condiții de mediu, cât și a unor modificări hormonale sau unei alimentații defectuoase, lipsită de vitamine și minerale.

Reducerea intensității luminii provoacă diferite schimbări în organism:

• producția de serotonină (hormonul fericirii) scade
• vitamina D se fixează mai greu (deficitul acestei vitamine este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietății)
• este stimulată producția de melatonină (hormonul somnului)
• tonusul general al organismului scade
• apar modificări la nivelul dispoziției
• organismul se pregătește de „hibernare“

Simptome

• fluctuații ale temperaturii corporale
• palpitații
• stres
• cefalee
• vertij
• răceli, viroze
• oboseală
• lipsa de interes față de anumite activități cotidiene
• tristețe și apatie 
• anxietate
• insomnii sau somnolență
• scăderea libidoului
• probleme de concentrare 
• iritare și proastă dispoziție 
• dereglări alimentare (creștere în greutate, preferință pentru dulciuri și fast food)

Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine să fim vigilenți. În cazul formelor severe, decompensarea nevrozelor şi a depresiilor, duce la numeroase tentative suicidare, ce ating un vârf în această perioadă. Toate aceastea din cauza efortului adaptativ al organismului la variațiile de temperatură, ritm nictemeral, umiditate ce survin pe fondul carenţelor de vitamine și oligoelemente având drept consecinţă scăderea imunităţii şi creșterea susceptibilităţii emoţionale.

Recomandări terapeutice

Deși această afecțiune trece de la sine în câteva săptămâni, când organismul se obișnuiește cu noul anotimp, există câteva posibilități de a grăbi acest proces de adaptare și de a preveni simptomele care ne pot afecta activitatea zilnică.

Toamna, organismul are nevoie de alimente bogate în vitamine (B, C, coenzima Q10) şi minerale (Mg, Fe, Zn). Printre cele mai energizante alimente sunt: cerealele integrale, pătrunjelul, algele marine, piersicile, dovleceii, smochinele, ficatul şi carnea roşie. Pe lângă aportul de vitamine, minerale şi somn odihnitor (începând cu orele 22.00 – 22.30) mişcarea, plimbările în aer liber sunt binevenite, faţă de izolare care predispune şi accentuează depresia.

Alte remedii:

• Expunerea zilnică la soare, pe cât posibil
• Efectuarea de exerciții fizice ( înot, jogging, fitness, mersul cu bicicleta)
• Odihnă suficientă și relaxare
• Alimentație sănătoasă, diversificată (a se crește consumul de fructe și legume)
• Dietă bogată în triptofan (lactate, ouă, nuci, pește)
• Activități plăcute în aer liber alături de cei dragi
• O scurtă vacanță
• Reflexoterapia
• Băi de plante
• Renunțarea la alcool, tutun, cafea
• Fototerapia
• Terapia cognitiv-comportamentală

De luat aminte: orice afecțiune care își prelungește simptomele necesită consult la medic.