Este vorba despre miniștrii Sorin Grindeanu, Simona Bucura-Oprescu și Ligia Deca. Astfel, peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024.
Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat guvernul anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.
Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie, notează publicația citată.
Grindeanu a cerut 167 de milioane de lei pentru subvenționarea CFR
Ministrul Transporturilor de la acel moment, Sorin Grindeanu, semna pe data de 17 decembrie 2024 un document prin care justifica urgența pentru care cerea 167 de milioane de lei de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului (FRB) – adică de la bugetul statului.
Banii erau necesari pentru „susținerea transportului public de călători” – mai precis subvenționarea CFR, inclusiv compensarea pierderilor acestei companii din lunile noiembrie și decembrie 2024.
Ministerul Transporturilor trimitea Ministerului de Finanțe o astfel de notă de justificare pentru că alocarea de bani prin Fondul de rezervă presupune, teoretic, o situație „neprevăzută” și „urgentă” – pentru a cărei rezolvare Executivul trebuie să aloce fonduri imediat, fiind necesar avizul de la Finanțe.
Un pasaj pe care acele documente îl includea demonstrează că toți oficialii guvernamentali care cereau bani din Fondul de rezervă știau că Executivul avea mari probleme bugetare, scrie sursa citată.
Astfel, în nota din 17 decembrie, ministrul Grindeanu scria că Ministerul Transporturilor își asumă „necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate în prezenta notă justificativă”.
Europa Liberă notează că a intrat în posesia a trei astfel de note justificative. Pe lângă cea semnată de ministrul Grindeanu în decembrie 2024, mai există o notă semnată de ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, și una în numele ministrei Educației, Ligia Deca.
Ambele conțin, la final, formulări similare precum cea scrisă de Sorin Grindeanu.
Cele trei documente publicate de Europa Liberă:
- Notă justificativă prin care Ministerul Transporturilor cere 167 de milioane de lei, în decembrie 2024
- Notă justificativă prin care Ministerul Muncii cere bani de la Fondul de rezervă pentru plata unor pensii pe luna decembrie 2024
- Notă justificativă prin care Ministerul Educației cere 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, în decembrie 2024
Cum explica Ciolacu folosirea Fondului de rezervă
Două surse din cabinetul condus de Marcel Ciolacu au precizat, pentru publicația citată, că nu doar Grindeanu, Bucura-Oprescu și Deca și-au asumat astfel de documente, ci toți miniștrii care au cerut bani din Fondul de rezervă.
Sorin Grindeanu, în prezent lider al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților, nu a răspuns unei solicitări trimisă de Europa Liberă prin care a fost întrebat cine din Guvern a decis ca notele justificative să includă acea formulare.
În urmă cu câteva zile, Marcel Ciolacu spunea că anul trecut nu a făcut nicio rectificare bugetară și că acesta ar fi motivul pentru care s-a folosit Fondul de rezervă.
Valoarea folosită din Fondul de rezervă a fost de 65 de miliarde de lei, cu mult peste orice alt guvern anterior, unde sumele erau de sub 8 miliarde.
Bucura-Oprescu a cerut 30 de milioane de lei pentru indemnizații
Pe 11 decembrie 2024, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, cerea alocarea din Fondul de rezervă bugetară a 30 de milioane de lei pentru a vira Casei Naţionale de Pensii Publice banii necesari plăţii integrale a tuturor indemnizaţiilor minime sociale aferente lunii decembrie, banii pe care statul îi alocă pentru ca pensia minimă să fi completată până la valoarea de 1.281 de lei – în cazul pensionarilor care, din contribuţie, nu ajung la această sumă.
Bucura-Oprescu a precizat pentru Europa Liberă că solicitarea sa a respectat legea şi că a fost nevoită să ceară bani din Fondul de rezervă pentru că, în 2024, Guvernul nu a făcut o rectificare bugetară.
Ea a mai spus că „dincolo de nemulțumirile și de nedreptatea pe care am fi riscat să le aducem beneficiarilor în prag de sărbători, neplata acelor obligații ar fi atras răspunderea penală și despăgubiri pe care Ministerului Muncii le-ar fi datorat reclamanților”, argument invocat şi în cererea prin care a solicitat bani din Fondul de rezervă.
Ligia Deca a cerut 30 de milioane de lei pentru proiecte ale universităților
Cea de-a treia notă care a intrat în posesia Europei Libere, semnată în numele ministrului Educaţiei, Ligia Deca, justifica o alocare de urgenţă în valoare de 30 de milioane de lei pentru transferul unor sume aferente unor proiecte ale universităţilor câştigate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul nu are număr de înregistrare, însă este semnat şi ştampilat.
Avizul acordat Ministerului Educaţiei pentru cele 30 de milioane de lei, de pildă, a fost trimis de Ministerul de Finanţe pe 11 decembrie.
Dacă nota prin care se cerea avizul era semnată doar de ministru (în numele ei) şi un şef de serviciu din minister, avizul propriu zis emis de Finanţe are nouă semnături – de la ministru, la secretari de stat, până la diverşi directori din minister.
„Sunt necesare eforturi suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare”
„Precizăm că Ministerul Finanţelor avizează proiectul de act normativ din punct de vedere al corectitudinii încadrării în clasificaţie bugetară a sumelor solicitate şi al disponibilităţii fondurilor solicitate în soldul Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, oportunitatea deciziei de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului aparţine în exclusivitate Guvernului”, scria în aviz.
După acest pasaj, în acelaşi aviz, cei nouă şefi din Ministerul de Finanțe aminteau că România se află în procedură de deficit excesiv „şi sunt necesare eforturi suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare”.
La final, Ministerul de Finanțe atrăgea atenţia că „deficitul estimat la bugetul general consolidat pe 11 luni ale anului 2024 reprezintă 7,11% din PIB, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când deficitul bugetar a fost de 4,58% din PIB”, relatează Europa Liberă.
Geneza legislativă care avea să permită alocarea, în 2024, a aproximativ 53 de miliarde de lei prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023.
Ordonanţa a fost iniţiată de Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Marcel Boloş, şi a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară.
Ordonanţa a fost din capul locului foarte controversată, tocmai pentru că dădea guvernului Ciolacu dreptul de a aloca sume în mod discreţionar.
Săptămâna trecută, Europa Liberă dezvăluia că președintele Klaus Iohannis, premierul Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă au fost avertizați încă din august 2024 că România riscă să intre în incapacitate de plată din cauza deficitului bugetar.
