În trimestrul al treilea, veniturile statului au crescut cu 12,5% față de anul trecut: de la 79,2 miliarde lei la 89,1 miliarde lei.
Creșterea vine din trei direcții majore: impozitul pe venit, TVA și accize. Contribuțiile sociale au urcat și ele cu 8,5%, ceea ce înseamnă încă 4 miliarde de lei pentru buget.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul raportează primele reduceri consistente după ani de creșteri: între iulie și septembrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 630 de milioane de lei, iar doar în luna octombrie s-au economisit încă 562 de milioane.
Reducerea aparatului bugetar este considerată „esențială” pentru a ține deficitul sub control.
Pentru a continua această direcție, premierul anunță o nouă măsură explozivă: interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul de la stat, un proiect de lege care vizează câteva mii de beneficiari și care ar elimina o parte din cele mai contestate cheltuieli publice.
La capitolul finanțări europene, Bolojan spune că fondurile din PNRR au fost „deblocate” și accelerate. În primele șase luni ale anului România a atras 2,62 miliarde de euro, iar în perioada iulie-septembrie încă 1,45 miliarde.
Bruxellesul confirmă progresul, dar avertizează: România trebuie să livreze reformele promise, altfel riscă blocarea următoarelor tranșe.
Premierul notează și o scădere a costurilor de finanțare: ROBOR la o lună a coborât de la 6,82% la 5,81%, iar dobânzile la obligațiunile statului – atât în lei, cât și în euro – s-au redus cu până la 78 de puncte de bază.
Practic, statul se împrumută puțin mai ieftin, semn că piețele văd o stabilizare fiscală.
Totuși, situația rămâne fragilă. Comisia Europeană a avertizat la începutul lunii că România are al doilea cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar măsurile de corecție trebuie continuate.
Pentru populație însă, presiunea abia începe: de la 1 ianuarie 2026, impozitele pe proprietate cresc, iar proiectul de reformă a pensiilor speciale – inclusiv pentru magistrați – prevede o pensie de 70% din ultimul salariu net și o creștere graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani.
Bolojan spune că deficitul va scădea la 6,2% în 2026, iar România „va reuși dacă menține acest curs”.
Economiștii independenți îl contrazic: fără digitalizare reală, fără combaterea evaziunii și fără reducerea risipei, toate aceste cifre pot fi doar temporare. România are nevoie de reformă structurală, nu doar de ajustări contabile de moment.
