Întâlnirea decisivă privind împărțirea prefecturilor a avut loc luni seară, după ce mai multe runde de negocieri purtate în ianuarie au eșuat, și a schimbat în parte calculele și alocările anterioare.
Astfel, PNL va numi prefecți în județele: Sibiu, Brașov, Iași, Caraș Severin, Constanța, Ilfov, Bistrița Năsăud, Călărași, Olt, Dâmbovița, Dolj, Mehedinți, Teleorman, Giurgiu Bihor, Alba, Prahova, Mureș, Hunedoara, Vrancea, Botoșani și Neamț.
Alianța USR – PLUS va numi prefecții din județele Ialomița (USR), Harghita (PLUS), Timiș, Argeș, Bacău, Maramureș, Suceava, Galați, Brăila, Gorj, Vaslui, Tulcea, Buzău, dar și prefectul Capitalei.
UDMR a obținut, pe lângă județul Cluj, dreptul de propune prefecți în județele Covasna, Sălaj, Arad și Satu Mare.
Ialomița figuranților politici
Anunțată încă de anul trecut ca fiind ”alocată” USR, Prefectura Ialomița va avea cu certitudine din această lună un titular progresist, favoriți pentru fotoliul în cauză fiind Alexandru Horhocea și Mihai Tănăsescu, adică personajele cvasianonime care au deschis listele de candidați ialomițeni ale USR-PLUS la parlamentarele din 2020. Cu alte cuvinte, partidul care făcut figurație la ultimul scrutin, ”reușind” să fie votat în Ialomița de nici 5000 de alegători, va da Prefectul județului.
O situație care nu ar trebui să mai mire pe nimeni de vreme ce, ca urmarea a aceluiași sezon electoral, o altă formațiune lipsită de performanță și de nume sonore la nivel de actori politici, AUR, a trimis în Parlament doi senatori și un deputat, adică jumătate din numărul de parlamentari județeni, cu toate că a fost votată de nici 13% dintre ialomițeni.
Fostul favorit, ex-primarul din Fierbinți, Dobrică Pârvu, pierde prim-planul
Dincolo de fericitul dezinteres arătat de PNL pentru funcția de reprezentant al Guvernului în județul Ialomița, Tănăsescu și Horhocea, numele cu cele mai mari șanse, în momentul de față, să îi ia locul Toniței Manea la Prefectură, beneficiază și de o altă conjunctură favorabilă.
Astfel, pregătind terenul pentru repopularea la vârf a Prefecturilor, Guvernul a modificat, săptămâna trecură, statutul prefecților și subprefecților, printr-o ordonanță de urgență, stabilind ca aceștia să fie transformați din înalți funcționari publici în demnitari publici.
In atare situație, pentru fostul primar al Fierbințiului, Dobrică Pârvu, director al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Fierbinți, și candidat unic al USR pentru Prefectura Ialomița până săptămâna trecută, varianta de înlocuire a Toniței Manea nu mai este deloc una atractivă. Dobrică Pârvu ar trebui să renunțe la calitatea sa de funcționar public pentru a deveni prefect, fapt care l-ar lipsi de posibilitatea de a se suspenda din actuala funcție și a și-o rezerva pentru o revenire confortabilă, în eventualitatea pierderii scaunului de prefect, peste 4 ani.
PNL, USR și UDMR încarcă schema bugetară pentru a-și plăti activele de partid
Ca și cum stufoasele aparate executive ale instituțiilor de stat nu erau suficient de costisitoare, Ordonanța de Urgență adoptată săptămâna trecută de Guvern, prin care funcția de prefect redevine una politică după mai bine de 15 ani, prevede și reintroducerea în organigramele Prefecturilor a unui nou și bine plătit post de conducere.
Astfel, la nivelul fiecărei Prefecturi, instituție ai cărei angajați primesc deja spor Covid de 30% la salariu, se înfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, înalt funcţionar public care se va subordona nemijlocit prefectului.
Absolvent de studii superioare juridice, administrative sau științe politice, secretarul general al instituţiei prefectului asigură conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcţionării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei. De asemenea, sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuțiilor și coordonează structura/structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuții.
Salarizarea funcţiei publice de secretar general al instituţiei prefectului se stabileşte la nivelul salarizării funcţiei publice de director general din cadrul administraţiei publice centrale de specialitate, astfel cum este prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
