Administrația Trump a decis să retragă o parte din militarii americani din România, a scris marți Kyiv Post.
Informația a fost confirmată miercuri dimineața de către Ministerul Apărării Naționale.
Potrivit acestuia, decizia era una așteptată, iar pe teritoriul României vor mai rămâne aproximativ 1.000 de soldați americani.
MApN spune că retragerea soldaților vine în ”procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA”, iar ”decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO”.
Iată și poziția integrală a MApN cu privire la retragerea trupelor americane din România:
”România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa
Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.
Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.
Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO.
Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”.
Reducerea trupelor nu ar trebui să depășească mai mult de un batalion
Kyiv Post relatează, citând oficiali americani şi europeni, că Administraţia Trump este pe punctul de a retrage mii de soldaţi americani din România, comentând că aceasta este o schimbare semnificativă de direcţie care a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei şi care subliniază o reorientare strategică a priorităţilor militare globale ale Washingtonului.
Potrivit a trei oficiali americani şi europeni care au fost informaţi în legătură cu această decizie, administraţia a notificat aliaţii occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la intenţia de a retrage trupele, o declaraţie oficială fiind aşteptată în zilele următoare, scrie Kyiv Post.
Vorbind pentru Kyiv Post marţi, oficialii — toţi solicitând anonimatul deoarece nu sunt autorizaţi să discute deliberările interne înaintea unui anunţ oficial — au declarat că reducerea trupelor nu este de aşteptat să depăşească „mai mult de un batalion”. Ei au insistat, de asemenea, că această mişcare nu va „afecta semnificativ operaţiunile americane din regiune”.
Kyiv Post
Această decizie vine într-un moment de tensiune crescută, în contextul intensificării incursiunilor ruse în spaţiul aerian al NATO, inclusiv în România, comentează Kyiv Post.
Ea coincide, de asemenea, cu aparenta intenţie a preşedintelui SUA de a „dubla eforturile” de a-l convinge pe preşedintele rus Vladimir Putin să accepte un armistiţiu în Ucraina.
Decizia Pentagonului nu vizează și Polonia
Discuţiile interne au luat în considerare iniţial reduceri atât în România, cât şi în Polonia, dar decizia finală a vizat exclusiv România, au declarat sursele pentru Kyiv Post, adăugând că raţiunile din spatele acestor reduceri sunt legate de un efort mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele în Emisfera Vestică şi de a contracara mai eficient China în Pacific.
Această abordare este în concordanţă cu procesul aflat în derulare de revizuire a dislocării forţelor din cadrul Pentagonului, care analizează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse necesare unei reorientări către Emisfera Vestică şi Indo-Pacific — zonele care reprezintă centrul principal al competiţiei strategice şi al dominaţiei americane, arată publicaţia.
De asemenea, citează opinia colonelului american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiţii în apărare a NATO, potrivit căruia „nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Kyiv Post menţionează că, într-un gest major de reasigurare faţă de unul dintre cei mai fideli aliaţi europeni ai Americii, preşedintele Trump s-a întâlnit recent cu noul preşedinte al Poloniei, Karol Nawrocki, şi a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii, Trump ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-au gândit” să-şi retragă soldaţii din ţară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Această promisiune a adus un anumit sentiment de uşurare la Varşovia.
Orice reducere de trupe americnae ”va fi percepută de Rusia ca o inviație”
Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanţa acestei garanţii, deşi a menţionat persistenţa unei îngrijorări legate de prezenţa americană mai amplă în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitaţie”, a declarat Gotkowska unui grup de jurnalişti în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington, marţi, subliniind importanţa crucială a „valorii de descurajare” pe care o are prezenţa militară americană pe flancul nord-estic.
Ea a declarat, de asemenea, corespondentului Kyiv Post că unităţile rotaţionale – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai uşor de retras”.
Polonia găzduieşte în prezent până la 10.000 de soldaţi americani aflaţi în rotaţie, precum şi cartierul general al Corpului V dislocat anterior.
Această mişcare a survenit, de asemenea, în contextul anunţului făcut de Armata SUA – relatat de Stars and Stripes – potrivit căruia Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, menită să consolideze flancul estic al NATO.
Divizia 3 Infanterie a preluat în această săptămână comanda operaţiunilor armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forţă operaţională de aproximativ 3.000 de soldaţi, desfăşuraţi pe o perioadă de nouă luni.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în cadrul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forţelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei.
Operaţiunile acoperă misiuni desfăşurate în România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria. În timpul misiunii sale, forţa operaţională „Iron” a Diviziei 1 Blindate „a consolidat integrarea comenzii şi controlului SUA–NATO prin planificarea detaliată a operaţiunilor de răspuns la criză, a liniilor de apărare de pe flancul estic şi a extinderii forţelor terestre înaintate”, a precizat armata americană.
Fost oficial militar român: Decizia de retragere din România este ”greu de înțeles”
Consolidarea nivelului trupelor şi a capacităţilor de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Creşterea efectivelor de forţe decisă de Pentagon a inclus o majorare a numărului de trupe din România şi din împrejurimi. Deşi unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut, în 2023, posibilitatea reducerii acestor forţe rotaţionale, liderii militari au ales, în cele din urmă, să menţină o prezenţă extinsă.
Sosirea Diviziei 3 Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul continua procesul de revizuire a posturii forţelor — o evaluare care ar putea avea implicaţii asupra misiunii Comandamentului European al SUA. Pe acest fundal critic, planificata retragere a fost întâmpinată cu surpriză şi confuzie.
Un fost oficial militar român, care a vorbit marţi după-amiază cu Kyiv Post, a descris decizia drept „greu de înţeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa — aproximativ 80.000 de soldaţi — este una modestă din punct de vedere istoric.
Această reducere survine, de asemenea, în pofida sprijinului oferit de legislatori din ambele partide americane pentru menţinerea unei prezenţe militare americane puternice de-a lungul flancului estic după 2022, aceasta fiind considerată un semnal crucial adresat lui Putin, conchide Kyiv Post.
