Decizia magistraţilor nu este definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu pentru luare de mită.
”În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 ?i art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art. 5 din Codul penal”, se arată în minuta ICCJ.
Magistraţii au mai decis să ridice măsura sechestrului asigurator luat asupra imobilelor fostului premier, dar şi a bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Petru Berteanu.
Decizia Înaltei Curţi nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA, în martie 2021, în dosarul de luare de mită în care era acuzat că a pretins şi a primit foloase materiele în valoare de 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei firme austriece. Procurorii DNA au pus sechestru asigurător pe bunuri imobile ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, până la concurenţa sumei de 800.000 de dolari.
“În calitatea menţionată, inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008”, susţineau procurorii DNA.
Conform sursei citate, fapta de pretindere a lui Călin Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele prim-ministrului de atunci un comision de 10% din valoarea actelor adiţionale/plăţilor la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei.
