Acesta arată că presiunea perfecțiunii și vocabularul cotidian reprezintă un risc, în special pentru fete, pentru că le reduce posibilitățile de a-și atinge potențialul creativ maxim. Compania speră să scoată în evidență faptul că, prin simpla ajustare a limbajului nostru, putem contribui la conturarea unui viitor mai bun pentru fete.
În urma unui sondaj efectuat în 36 de țări, la care au luat parte peste 61.500 de părinți și copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, datele susțin nevoia unei schimbări societale care să le ajute pe fete să-și îndeplinească aspirațiile creative prin joacă nestingherită. Cercetătorii au constatat că fetelor le este înăbușită încrederea creativă de mici (începând de la 5 ani).
La această vârstă fragedă, trei sferturi (76%) dintre fete la nivel global (75% în România) se simt încrezătoare în creativitatea lor, dar acest lucru scade pe măsură ce cresc, și două treimi dintre fete (71% în România) nu se simt confortabile să își împărtășească ideile. Acest lucru este agravat de povara perfecționismului și de anxietatea provocată de frica de a face greșeli (72% la nivel global și 69% în România). Părinții sunt de acord: 71% dintre ei (67% în România) spun că fetele se abțin mult mai des din a-și dezvolta ideile, din cauza acestor presiuni.
Mai mult de 3 din 5 fete (75% în România) declară că se simt presate de mesajele despre perfecțiune transmise de societate. Deși este o problemă care îi afectează pe toți copiii, atât părinții, cât și cei mici recunosc faptul că fetele se confruntă cu presiuni mai mari pentru a fi perfecte și se tem mai des să nu facă greșeli.
De asemenea, opt din zece fete (94% în România) spun că le-ar fi mai puțin frică să încerce lucruri noi dacă greșelile ar fi lăudate mai des ca oportunități de învățare, 89% (95% în România) s-ar simți totodată mai încrezătoare în a-și arăta munca și ar aprecia progresul în locul perfecțiunii. Nouă din zece (98% în România) ar avea mai multă încredere în sine, dacă adulții s-ar concentra mai mult pe procesul creativ al muncii lor în loc de rezultatul final, 86% dintre ele (90% în România) recunoscând că acest lucru le-ar face să se simtă mai puțin îngrijorate în privința greșelilor. Mai exact, fetele declară că sunt încurajate de complimente care cultivă creșterea și evoluția, cum ar fi „imaginativă”, „curajoasă” și „inspirată”.
Vestea bună: prin simpla schimbare a limbajului nostru putem contribui la un viitor mai bun. Studiul arată că limbajul cotidian contribuie la inhibarea exprimării libere și creative a fetelor. De fapt, aproape două treimi dintre fetele cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani (73% în România) spun că limbajul pe care îl aud le determină să se teamă că vor face greșeli, să simtă că nu ar trebui să exploreze sau le întărește această nevoie de a fi perfecte.
Rezultatele studiului evidențiază o altă prejudecată socială semnificativă care afectează în mod inegal fetele: părinții au observat o tendință în care rezultatele creatorilor de gen masculin și feminin sunt evaluate prin exprimări diferite și predominante.
Mai exact, societatea este de aproximativ 7 ori mai predispusă (la nivel global) să atribuie termeni precum „dulce” (52% în România), „drăguță” (32% în RO), „simpatică” (40% în RO) și „frumoasă” (34% în RO) exclusiv fetelor. În timp ce în cazul băieților, în România lucrurile arată astfel: „dulce” – 8%, „drăguț” – 23%, „simpatic” – 13%, „frumos” – 11%.
Apoi, termeni precum „curajos” (39% în România), „cool” (23% în RO), „genial” (35% în RO) și „inovator” (28% în RO) sunt de două ori mai întâlniți în exprimările referitoare exclusiv la băieți, la nivel mondial. Dar în cazul fetelor, iată cum sunt folosiți termenii în România: „curajoasă” – 14%, „cool” – 17%, „genială” – 14%, „inovatoare” – 14%.
Datele arată, de asemenea, că peste jumătate dintre copii cred că adulții ascultă mai mult ideile creative ale băieților decât cele ale fetelor (54% în România). De asemenea, 68% dintre părinți (63% în România) sunt de acord cu faptul că societatea ia mai în serios creativitatea masculină decât cea feminină.
