”Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 12 alin. (4) din Legea securității statului nr. 618 din 31 octombrie 1995 în partea în care îl include pe Procurorul General în componența Consiliului Suprem de Securitate, depusă de dl Alexandr Stoianoglo, Procuror General al Republicii Moldova. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, este decizia care îi închide procurorului general încă o portiță de scăpare.
Stoianoglu ceruse suspendarea acțiunilor Legii securității statului ce țin de participarea sa la ședințele Consiliului Suprem de Securitate, însă magistrații nu au fost de acord cu argumentele invocate de procurorul general.
”În argumentarea suspendării normei contestate, Procurorul General pretinde că ar fi afectat principiul separării și al echilibrului puterilor în stat și ar fi periclitate funcționalitatea și independența Procuraturii și al Procurorului General”, se arată în decizia Curții Constituționale.
”De asemenea, acesta susține că este afectată independența mandatului constituțional al Procurorului General, iar suspendarea normei contestate ar asigura, până la examinarea sesizării în fond, exercitarea independentă și fără ingerințe externe a atribuțiilor Procurorului General. Astfel, s-ar evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională. În fine, autorul sesizării susține că la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021 Președintele Republicii Moldova i-ar fi indicat indirect Procurorului General să pornească urmărirea penală împotriva mai multor persoane, inclusiv împotriva unor reprezentanți ai opoziției parlamentare. Curtea observă că norma contestată este în vigoare din 23 decembrie 2016. Rațiunea suspendării acțiunii actelor normative contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor prejudicii şi consecințe negative iminente și ireparabile (a se vedea DCC nr. 1 din 4 ianuarie 2021).
Din aceste motive, Curtea nu identifică din argumentele autorului sesizării vreun prejudiciu sau vreo consecință negativă iminentă la adresa valorilor invocate în sesizare care ar justifica suspendarea normei contestate”, își motivează magistrații Curții Constituționale din Moldova decizia, anunțând și faptul că situațiile de fapt relevate de afirmațiile Procurorului General referitoare la pretinsele indicații venite din partea Președintelui Republicii Moldova, nu țin de competențele instanței în cauză.
