În judeţul Ialomiţa, Direcţia pentru Agricultură a anunţat că din cauza lipsei apei din sol peste un sfert din cultura de rapiţă nu a răsărit. Astfel, întoarcerea culturilor reprezintă singura soluţie pe care o au la îndemână fermierii. Ultimele raportări ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată faptul că solurile din Câmpia Bărăganului sunt puternic afectate din cauza lipsei precipitaţiilor. De exemplu, prin comparaţie cu perioada octombrie 2020-martie 2021, în perioada octombrie 2021-martie 2022 a plouat de două ori mai puţin.
Calculele estimative arată că în acest interval media precipitaţiilor ar trebui să fie cuprinsă între 500 şi 600 l/mp. În realitate, în perioada octombrie 2021-martie 2022, în zona Câmpiei Bărăganului, cantitatea precipitaţiilor nu a depăşit 240 l/mp.
“Înfiinţată pe o suprafaţă de 34.000 de hectare, rapiţa are un grad de răsărire de 75%. Practic, 25% din cultura înfiinţată toamna trecută nu a răsărit, fiind necesară întoarcerea culturilor, adică înlocuirea suprafeţei semănate” susţine Florea Stoian, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Ialomiţa. Fără apă culturile vor pieri, spun fermierii, îngrijoraţi că vor avea pierderi uriaşe.
Preţul îngrăşămintelor s-a dublat, a crescut şi preţul motorinei aşa că agricultorii au cheltuit dublu ca să pregătească terenul şi să semene. Pământul plânge după apă Din decembrie, în Bărăgan nu a mai căzut strop de ploaie. Cel mai bine se vede diferenţa între două culturi semănate la diferenţă de o lună. Cele întârziate nu au aproape nicio şansă. Frunzele ar fi trebuit să fie acum suficient de mari şi dese cât să acopere pământul. Cele mai afectate sunt culturile de grâu, orz şi rapiţă care au fost semănate toamna trecută. Sunt ani de zile de când fermierii se plâng că pământul suferă din cauza lipsei ploilor şi a zăpezii.
„Având în vedere seceta pedologică, prognosticurile negative sunt justificate. Din păcate, de la an la an se acumulează un deficit de apă în sol, iar recoltele se înjumătăţesc lucru care duce inevitabil la creşterea preţurilor”, spune Marian Dobre, fermier. „Situaţia este în momentul de faţă gravă în unele zone. După cum arată preţurile acum, pe piaţa viitoare ne aşteptăm la o creştere cu 10 procente”, a precizat Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Producţii record în 2021
În 2021, fermierii au dat lovitura cu producţii-record. „Anul agricol 2020-2021 evidenţiază în sectorul vegetal rezultate foarte bune şi bune în ceea ce priveşte producţiile medii şi totale atât la culturile de toamnă, cât şi la culturile de primăvară. La principalele culturi de toamnă atât producţia totală obţinută şi producţia medie realizată au valorile cele mai ridicate din ultimii 10 ani”, susţineau în toamna anului trecut reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Astfel, la grâu s-a obţinut producţie totală de peste 11,445 milioane tone şi un randament de 5.316 kg/ha, iar la orz, peste 1,885 milioane tone şi o medie de 5.599 kg/ha. Şi la orzoaică şi rapiţă, producţia medie realizată este cea mai ridicată din ultimii 10 ani, respectiv 5.220 kg/ha şi 3.022 kg/ha