Îndemnul celui care a prezentat imaginile, Sorin Pâslaru redactor sef la ZF) a fost „Să aducem țara în librării, dacă vrem să avem un PIB mai mare”.
De ce este așa de important să citim și care este legătura dintre citit și creșterea PIB-ului? Când vorbim despre citit ne referim, în primul rând, la beneficiile imediate ale acestuia, la educație și la cultură.
Prin citit instalăm noi softuri, se aduce un plus de inspirină, reinstalăm un nou sistem de operare (SO) mai actual și mai eficient, mai productiv. Acesta ne va ajuta să abordăm în mod novator problemele cu care ne confruntăm în activitatea zilnică. Cititul ne poate scoate din labirintul mediocrității în care băltim de ani mulți, cu indicatorii de risc ieșiți în decor. Prin citit putem da delete softurilor mioritice de tipul :”merge și așa”, „capul plecat sabia nu-l taie”, „asta-i situația” care de generații întregi ne trag înapoi. Prin citit putem deveni o versiune mai bună a noastră.
E greu să propagi beneficiile cititului și al științei de carte atât timp cât la putere sunt nulitățile, aflate în divorț total de carte, fără relații la bibliotecă sau la librării, mulți fiind, doar, cititori de apometre. Pentru politicienii certați cu cartea, care au transformat meritocrația în scrum, cititul poate fi privit ca un act de igienă. Este necesar să resuscitam narativul care trebuie să domine o națiune meritocratică: ”ai carte, ai parte”.
Constantin Noica definește, în1930, un nou concept, cititul contagios:“ Nu poți citi oricum, senin, exterior și sănătos, ci practică cultul acesta cu pumnii pe tâmple, ochii holbați și îndârjiți. Se însoțește de febră spirituală cititul. Cine nu poate fi bolnav, nu citește. Și atunci problema cărții se complică. A răspândi cartea nu înseamnă a o pune în mâna indiferentă a câtor mai mulți, ci a imbolnăvi cât mai mulți inși”(apud Modernitatea Românească, autori Lazăr Vlăsceanu, Marian-Gabriel Hâncean, Editura Paralela 45, Pitești)
Dacă vrem o schimbare rapidă, în bine, este nevoie ca cititul să capete tracțiune în societatea românească. Cititul trebuie să fie noua energie care va schimba România, fiind o poliță de asigurare pe termen lung. Cititul ne dezvoltă skill-urile sociale care ne vor transforma în cetățeni implicați. Cititul poate compensa eșecul catastrofal al școlii, setată pe veșnicele programe cadru, cariată de corupție și impostură, politizată până la os, de la ciclul primar până la cel universitar, culminând cu rectorul politician 4×4 care își poate prelungi mandatele la nesfârșit, dându-și, doar, autoreplay.
Librăria trebuie să fie un mall (templu) al cunoașterii unde mergem și facem shoping informațional. Prin citit, prin mitologizarea cărții putem face România mai predictibilă, mai prosperă. O campanie Long life reading poate fi benefică pentru întreaga societate.
Conform datelor furnizate de Eurostar, România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte: 93,5 dintre conaționalii noștri nu cumpără nici măcar o carte pe an, doar 6,5% dintre români cumpără cel puțin o carte pe an; doar 1,3 milioane de persoane cumpără cărți, 18 milioane nu cumpără nici măcar o carte pe an; avem 2 librării la suta de mii de locuitori, iar Germania are de 5 ori mai multe.
Sunt multe pledoarii care scot în evidență beneficiile cititului. M-aș opri la una care mi se pare mai intresantă, și care vine în sprijinul titlului articolului. În cartea „Antifragilul- ce avem de caștigat de pe urma dezordinii” (Editura Curtea Veche, București, 2012) Nicholas Taleb arată la pagina 220: „Educația are și alte beneficii în afară de faptul că stabilizează veniturile familiei. Însa ideea de a-i educa pe oameni pentru a ameliora economia este mai degrabă nouă”.
Economia bazată pe cunoaștere (knowledge based economy) este noul concept care a pus stăpânire pe întrega omenire. Și cum putem cunoaște mai mult decât prin citit.Să mușcăm dintr-un măr din pomul cunoașterii ne îndeamna autorii cărții Funky Business Și mersul la bibliotecă este benefic pentru cei care vor să citească. Se spune că acolo unde cartea foșnește creierul nu îmbătrânește.
Singapore a ajuns, într-o generație, din lumea a treia în lumea întâia numai prin educație. Țările cu un nivel înalt de dezvoltare economică(Germania, Finlanda, Coreea de Sud) au și un nivel dezvoltat al educației.
Chintesența acestor rânduri este: “Să facem o țară prosperă în compania cărților”
În primile luni ale anului viitor ne întâlnim cu două evenimente care vin în sprijinul cititului. Astfel pe 2 februarie se serbează “Ziua internațională a cititului împreună”, iar pe 23 aprilie se serbează “Ziua internațională a cărții”. Un alt eveniment dedicat carții este reprezentat de faptul că Primăria Constanța a depus dosarul de candidatură pentru obținerea titlului de Capitală Mondială a Cărții UNESCO 2023. Poate aceste trei evenimente ne vor apropia mai mult de librării și de carți și ne vor determina să ne apucăm voinicește de citit. Sau poate va fi o lecție pentru cei care se uită pieziș când cineva deschide o carte. E nevoie de un refresh al imaginii cititului în spațiul public.
Firmele și instituțiile se pot implica mai mult în a aloca un interval de timp, circa 2-3 ore săptămânal, în care să permită angajaților să citească. Este vorba despre dezvoltarea unei practici referitoare la cititul la locul de muncă. Acest interval de timp trebuie considerat ca o investiție pe termen lung, întrucât va genera și acel return investment sub diferite aspecte: pregătire profesională mai bună, atitudine, educație.
Se pot face prezentări de cărți, lansări de cărți, întâlniri cu scriitori, toate acestea urmând a dezvolta interesul pentru citit.
Și Guvernul se poate implica prin emiterea unor vouchere pentru procurarea de cărți.
În ceea ce privește numărul de carți citite nu stăm prea bine. Directorul adjunct al ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor), Mario de Mezzo, afirma la începutul anului, într-un interviu pentru dcnews.ro, că “România citește de 3-4 ori mai puțin decât Ungaria. Noi citim, în medie, o carte pe cap de locuitor pe an. Ungurii citesc 4 cărți pe cap de locuitor pe an. Nemții au jumătate din cifra de afaceri (pe carte, nota mea) a Europei, 10 miliarde pe an. Noi suntem la 100 de milioane, nemții sunt la 10 miliarde. Ei bine, există o legătură directă între nivelul de trai, nivelul economic al unei țări și cât de mult citește. Cărțile sunt mai scumpe în Germania decât în România, dar nici în biblioteci nu mai intră nimeni”.
Dacă vrem o țară ca la carte trebuie să punem serios mâna pe carte. Cititul trebuie să fie un nou proiect de țară. România poate deveni un START UP prin citit. Cititul poate fi un steroid care să ne ajute să evadăm dintre codașele Europei. Și, atenție, nu costă mult ! Haștag …#romaniaciteste!
