Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă.
Austria şi Olanda au fost de acord să-şi ridice veto-ul la care au recurs în această privinţă în ultimii doi ani.
Preşedinţia ungară a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a reuniunii de joi a miniştrilor de interne din UE „adoptarea unei decizii de stabilire a datei de ridicare a controalelor persoanelor la frontiera terestră internă cu şi între România şi Bulgaria”, se arată într-un comunicat referitor la agenda Consiliului JAI care are loc joi.
Ambele ţări aplică deja pe deplin normele Schengen începând cu 31 martie 2024. Controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România au fost, de asemenea, ridicate de la acea dată, precizează comunicatul.
Miniştrii vor face, de asemenea, un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen. În special, miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor din ciclul anual al Consiliului Schengen. Discuţia se va axa pe creşterea securităţii globale prin digitalizare.
România a fost reprezentată la Consiliul JAI de joi de ministrul de interne Cătălin Predoiu.
Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, joi, înaintea deciziei privind aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, că România este complet pregătită pentru acest pas important. Predoiu a spus că este „o bătălie importantă” şi că speră ca aceasta „să fie ultima pentru Schengen”. „Eu sper ca să revin după şedinţă cu un rezultat pozitiv”, a spus Predoiu.
Austria și Olanda au renunțat la veto
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunţat luni seara că Austria renunţă la a mai bloca extinderea Schengen prin includerea României şi Bulgariei şi va vota în favoarea proiectului.
De asemenea, Ţările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez care a avut loc miercuri şi care a susţinut decizia recentă a guvernului de la Haga în acest sens.
Toate celelalte ţări ale UE şi-au declarat deja acordul pentru intrarea deplină a României şi Bulgariei în Schengen.
Comisia Europeană cerea de mai mult timp Austriei să renunţe la blocarea aderării depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Un prim pas a fost făcut cu „Air Schengen”: controalele la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România au fost ridicate la sfârşitul lunii martie.
În noiembrie, miniştrii de interne din Austria, România, Bulgaria şi Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecţia frontierelor. Potrivit ministrului austriac Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria şi România, precum şi între Ungaria şi România vor continua să aibă loc pentru o anumită perioadă de timp.
O lungă bătălie
România şi Bulgaria aşteaptă să intre în Schengen încă din 2011. Cele două ţări, care împart o lungă graniţă, şi-au propus să facă un demers comun în acest sens pentru o mai uşoară implementare a condiţiilor tehnice.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European avizase favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012.
Cu toate acestea, admiterea României şi Bulgariei în Schengen – decizie ce trebuie luată cu unanimitate de voturi în Consiliul UE şi aprobată apoi de liderii europeni – a fost împiedicată de-a lungul anilor de veto-ul mai multor ţări, în special Germania, Franţa şi Olanda, care au invocat problemele din lupta anticorupţie a celor două ţări aflate sub o monitorizare specială în acest sens, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), încă de la aderarea lor la UE, în 2007. În cele din urmă, MCV a fost ridicat, iar Germania, Franţa şi Olanda au fost convinse să renunţe la veto, cel puţin în cazul României.
Blocarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, la sfârşitul anului 2022, dar admiterea în acelaşi timp a Croaţiei a produs un adevărat şoc şi a generat un val de indignare şi proteste care au culminat cu chemarea în ţară pentru consultări a ambasadorului României la Viena.
Austria s-a împotrivit atât aderării României, cât şi a Bulgariei, pe motiv de proastă gestionare a imigraţiei ilegale, în timp ce Olanda obiecta numai faţă de intrarea Bulgariei în Schengen, invocând dosarul luptei anticorupţie.
La vremea respectivă, împotrivirea Austriei a fost pusă pe seama agendei electorale interne, în condiţiile în care extrema dreaptă austriacă era în plină ascensiune cu o agendă antiimigraţie, în detrimentul conservatorilor cancelarului Karl Nehammer, aflaţi la guvernare.
În următorii doi ani, România şi Bulgaria au făcut presiuni şi au depus eforturi pentru a convinge cele două ţări să renunţe la veto.
După un an, s-a ajuns la o soluţie de compromis: România şi Bulgaria au intrat în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, urmând să continue discuţiile în privinţa ridicării controalelor şi la frontierele terestre.
Între timp, extrema dreaptă austriacă a câştigat alegerile naţionale, dar în prezent se încearcă izolarea ei politică, celelelte partide austriece negociind o largă coaliţie.
Ce este Schengen și de ce este important
Spaţiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci ţări ale UE – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – şi s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania şi Franţa, unde s-au semnat Acordul Schengen şi Convenţia Schengen în 1985 şi, respectiv, în 1990.
Apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne înseamnă că ţările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice, şi efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigraţiei, tot mai multe ţări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare.
În prezent, spaţiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane, şi include 27 de ţări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
La 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit cea de a 27-a ţară membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen.
Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.
La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România începând cu 31 martie 2024. După această primă etapă, Consiliul urma să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne.
Spaţiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-şi vizita familiile şi prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen şi lucrează în alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural.
Dar Spaţiul Schengen aduce totodată, prin eliminarea controalelor la frontieră, beneficii economice semnificative tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor din statele participante, fiind piatra de temelie a Uniunii Europene şi a pieţei unice în ansamblu.
