Direcția țării: verdict aproape unanim
La întrebarea „România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită?”, 75% dintre respondenți spun că direcția este greșită, în timp ce doar 21% văd o direcție bună. Diferența este covârșitoare și indică o ruptură între discursul oficial și percepția de zi cu zi a populației.
Un astfel de rezultat sugerează nu doar nemulțumiri punctuale, ci o criză de încredere sistemică: oamenii nu sunt convinși că lucrurile merg într-o direcție controlată sau previzibilă.
Încrederea în politicieni: multă respingere, puțin entuziasm
Nici scena politică nu oferă repere solide de încredere. Pentru majoritatea liderilor politici testați, scorurile de încredere ridicată sunt modeste, iar zonele de neîncredere domină clar.
Cele mai bune scoruri de „foarte multă / multă încredere” se opresc în jurul pragului de 35–40%, în timp ce pentru unii actori politici ponderea celor care declară „foarte puțină / puțină încredere” urcă la 70–80%. Mesajul este limpede: electoratul nu mai acordă prezumția de competență sau bună-credință liderilor politici, indiferent de tabără
Instituțiile: cine mai are capital de încredere și cine l-a pierdut
Sondajul scoate la iveală un contrast puternic între instituțiile percepute ca „funcționale” și cele asociate cu politica.
În topul încrederii se află:
Armata – 81% păreri bune,
Biserica – 76%,
Pompierii – 65%.
La polul opus se află instituțiile politice clasice:
Justiția, Parlamentul și Guvernul sunt evaluate negativ de aproximativ 70% dintre respondenți,
Curtea Constituțională și sindicatele au, la rândul lor, scoruri slabe.
Imaginea generală este a unei societăți care mai are încredere în instituțiile „de protecție” sau „de ordine”, dar și-a pierdut aproape complet răbdarea cu cele care guvernează și reglementează viața publică
Intenția de vot: fragmentare și ascensiunea extremelor
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 35% din voturi, devenind detașat primul partid. PSD ar urma cu 22%, PNL cu 19%, iar USR cu doar 9%.
Datele sugerează o reconfigurare profundă a scenei politice, cu un electorat care penalizează partidele tradiționale și caută alternative percepute ca fiind „anti-sistem”, indiferent de costuri sau riscuri
Măsurile guvernului: acceptate, dar dureroase
Guvernul condus de Ilie Bolojan pare să beneficieze de o înțelegere parțială, dar nu de susținere entuziastă. Doar 26% dintre respondenți consideră măsurile economice „justificate și necesare”, în timp ce 41% spun că unele trebuiau luate, iar altele nu.
Mai important: 56% dintre români spun că impactul acestor măsuri asupra familiei lor este mare sau foarte mare. Cu alte cuvinte, chiar și acolo unde există acceptare rațională, costul personal este resimțit acut
Banii din buzunar: stagnare și degradare
La nivel personal, tabloul financiar este nuanțat:
- peste 58% dintre respondenți spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimele 12 luni,
- doar 6% afirmă că s-a îmbunătățit semnificativ.
Această percepție explică, în mare măsură, pesimismul general: pentru majoritatea oamenilor, economia nu este un concept abstract, ci ceea ce rămâne sau nu rămâne la final de lună.
Așteptările privind prețurile: inflația nu a dispărut din mintea oamenilor
Chiar dacă ritmul oficial al inflației a încetinit, 84% dintre români se așteaptă ca prețurile să continue să crească în 2026, jumătate dintre ei anticipând creșteri semnificative.
Este un semn că inflația a devenit o traumă socială, nu doar un indicator statistic: oamenii se așteaptă reflex la scumpiri, indiferent de mesajele oficiale.
