„Principalele riscuri anticipate de respondenți pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor și recesiune, cât și non-economice, în această categorie intrând dezinformarea și conflictele armate. Economia performa în acest an sub pontential, iar anul viitor va continuă să decelereze”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna octombrie, cu 4,8 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. Această situație s-a datorat în special majorării cu 7,3 puncte a componentei de anticipație a indicatorului, în timp ce componenta de condiții curente s-a menținut relativ constantă.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2025) s-a redus ușor comparativ cu exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,72%. În același timp, în jur de 33% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar aproxomativ 39% anticipează o stabilitate a acestui indicator.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 72% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0627 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0964 lei pentru un euro.
Previziunile analiștilor
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 44% dintre participanți, anticipează o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 33% anticipează o stagnare. De asemenea 72% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 s-a majorat la valoarea medie a anticipațiilor de 7,8% din PIB. In anul viitor acesta este estimat sa se reduca la valoarea de 6.5%.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au continuat să se reducă față de exercițiile anterioare și se situează la valoarea de 1,6%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să decelereze la o rată de creștere a PIB real de 1,4%, existând și opinii printre participanții la sondaj de recesiune.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.
În exercitul realizat în luna octombrie, participanții la sondaj au fost întrebați și care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 ricuri pentru anul viitor, 3 sunt economice iar 2 nu sunt din sfera economică.
Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politică fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei românești. Pe locul trei se situează, un risc non-economic – riscul de dezinformare. Apoi următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice și riscul de conflicte armate între state.
