„Vreau să fiu liber, să trăiesc”, spune bărbatul de 34 de ani care tocmai a reușit să ajungă în România, unul din cele câteva zeci de persoane care traversează granița ilegal în fiecare săptămână.
„Nimeni nu vrea pace. Nici Putin, nici Zelenski, nici Trump”
CNN a vorbit cu mai mulți fugari care nu doresc să-și riște viața într-un conflict al cărui final nu se întrevede, în pofida încercărilor administrației Trump și a puterilor europene de a negocia pacea. Rusia are o populație de trei ori mai mare decât Ucraina și astel este mai puțin afectată de pierderile de pe front. Procuratura ucraineană a deschis aproape 290.000 de dosare de dezertare sau sustragere de la înrolare până în luna septembrie, Ucraina interzicând bărbaților între 23 și 60 să plece din țară.
Pinhasov lucra ca taximetrist în Kiev și și-a pierdut speranța că războiul se va termina curând. „Nimeni nu vrea pace. Nici Putin, nici Zelenski, nici Trump”, spune bărbatul.
Viktor și-a pregătit fuga timp de o lună, uitându-se pe aplicațiile care prezintă posibile trasee și pe canalele de Telegram în care fugarii își împărtășesc experiențele și oferă ponturi celor care vor să încerce. A făcut rost de zeci de batoane proteice și echipament de supraviețuire la mâna a doua. A abandonat totul în munți ca să poată merge mai repede și să evite să fie prins de grănicerii ucraineni.
Potrivit poliției de frontieră din România, peste 30.000 de ucraineni au traversat ilegal granița în România de la începutul războiului. La rândul lor, grănicerii ucraineni au raportat că alți 25.000 au fost prinși în timp ce încercau să treacă frontiera. Asta doar în România, pentru că mulți alții fug în Moldova, Ungaria, Belarus ș.a.
Nu toți scapă teferi. Cel puțin 29 de bărbați au murit încercând să treacă prin Munții Maramureșului sau să traverseze râul Tisa, care separă nordul României de sud-vestul Ucrainei.
Așteptarea unui miracol
Un bărbat care folosește pseudonimul Dima și-a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor îndurate timp de cinci zile petrecute rătăcind prin versanții abrupți. „Mă doare în fiecare zi. În fiecare minut, în fiecare secundă”, spune ucraineanul.
Tată a doi copii, Dima (42 de ani) a fugit încă de la începutul războiului, în aprilie 2022, însă călăuzele pe care le-a plătit nu l-au avertizat asupra riscurilor. „Când am ajuns în vârful muntelui, a venit un viscol mare. Nu ne vedeam unul pe altul dacă ne îndepărtam cu un metru”, a relatat Dima.
Unul dintre bărbații cu care a trecut granița a murit din cauza frigului, iar trupul a putut fi recuperat abia după câteva săptămâni. Dima credea că va muri și el, însă a fost salvat pe calea aerului de către Salvamont Maramureș.
Dan Benga (57 de ani) coordonează misiunile de salvare. Un fost rugby-ist transformat în om de afaceri, din 2017 s-a dedicat salvării celor aflați în dificultate pe munte. Împreună cu alte instituții ale statului român, echipa sa a salvat 377 de ucraineni în mai puțin de patru ani.
Benga spune că mulți dintre ei nu sunt echipați corespunzător pentru a trece prin râpele abrupte și troienele de zăpadă și riscă să moară din cauza rănilor sau epuizării. „Preferă să moară în munți încercând să fugă decât în război”, a declarat Benga. Nu vrea să-i judece. „Noi nu știm ce-i în mintea lor, în sufletul lor”, adaugă salvamontistul.
Și el era să moară în ajunul Crăciunului din 2022. A rămas blocat pe munte în timpul unei furtuni de zăpadă pentru cinci zile și a fost declarat dispărut de către autorități. Soției și celor trei copii li s-a spus să se pregătească pentru ce-i mai rău. Însă Benga a rezistat și a purtat un ucrainean în spate timp de 14 de ore până când au fost salvați. Bărbatul a devenit vizibil emoționat în timp ce a relatat povestea.
Un ucrainean care a fost recuperat din munți spune că salvarea sa a fost „un sentiment de nedescris”. „Mi se făcuse pielea de găină. Așteptarea salvatorilor a fost ca așteptarea unui miracol”.
Rețele de călăuze
Pentru cei care își permit, folosirea unei călăuze este tentantă. Unii dintrei ei își oferă deschis serviciile pe social media. „Artem”, care are 4.000 de urmăritori pe TikTok, susține că poate facilita trecerea graniței în România pentru 14.000 de dolari. „Noi salvăm oameni care vor să trăiască, să-și construiască un viitor. Eu ajut oameni, îi salvez”, spune bărbatul.
„Artem” spune că este crucială mituirea autorităților ucrainene, inclusiv a grănicerilor. Odată ce fugarii ies din Ucraina, echipa lui îi ghidează de la distanță, online. „Ducem oamenii direct la graniță și apoi trebuie să mai parcurgă o distanță scurtă de 300-400 de metri și ajung deja în România”, spune călăuza.
Un jurnalist CNN a pretins că este un ucrainean care vrea să obțină informații privind trecerea frontierei și a discutat pe Telegram cu doi bărbați care i-au dat detalii legate de costuri și de logistica necesară, menționând inclusiv mituirea grănicerilor. Unul dintre ei a spus că echipa de călăuze îl va duce pe motocicletă până la gardul de sârmă ghimpată. „Traversezi repede gardul, intri cam 100 de metri în România și, odată ajuns în siguranță, faci plata într-un portofel crypto”, a spus călăuza.
Poliția de frontieră din Ucraina spune că are toleranță zero față de corupție. „Serviciul nostru de securitate internă lucrează activ pentru a demasca orice caz de activități ilegale și întotdeauna publicăm reținerea angajaților noștri, când apar astfel de cazuri”, spune purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko.
„Cei care comit astfel de fapte sunt trași la răspundere potrivit legii”, a mai spus Demcenko adăugând că „afirmațiile făcute de grupuri ilegale care încalcă legea trebuie probate. Altfel, ar putea fi doar bârfe”.
Unii dintre bărbații prinși în timp ce încercau să traverseze ilegal granița în România au fost apoi mobilizați. Decizia de a evita linia frontului este socotită drept rușinoasă în România, însă pentru Viktor Pinhasov a meritat. De la traversarea făcută la începutul lunii a reușit să-și revadă fiica de cinci luni aflată în Elveția.
