Procentul de 13% din deșeuri care ajung să fie colectate a fost înaintat chiar de ministrul mediului, Mircea Fechet, care a fost întrebat de jurnaliști despre procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României.
„România, din păcate, astăzi are o performanţă modestă, ca să folosesc un termen mai elegant, dar, de fapt, discutăm despre 13% colectare separată a deşeurilor. Cu alte cuvinte, 87% din cele 6 milioane de tone de gunoi pe care le producem anual, ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi”, a declarat Fechet.
În acest sens, ministrul Fechet a explicat că România mai face obiectul unei cauze de infringement legată de depozitele de deșeuri municipale și că mai sunt încă nouă astfel de depozite care trebuie închise. Ministrul a explicat că în prezent, România are şi o procedură de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a ţării, deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct pe groapă. „Acest lucru este inacceptabil, pentru că lipsa tratării înseamnă, pe de o parte, lipsa stabilizării biologice a acelor deşeuri, înseamnă disconfort olfactiv, înseamnă poluare şi înseamnă nişte resurse preţioase care ajung în groapa de gunoi în loc să ajungă în fabricile de reciclare”, a spus Fechet.
Infringmentul, care a fost ani de-a rândul doar o sperietoare despre care nu se știa dacă va fi aplicată, a apărut însă, și tot în chestiunea deșeurilor. În decembrie, Curtea de Justiţie a UE a decis sancționarea României cu o amendă de 1,5 mil. euro și penalității de 600 euro / zi, pentru întârzierea închiderii depozitelor industriale neconforme. România mai are de închis și ecologizat 31 de astfel de depozite. Decizia era așteptată, necunoscute fiind doar valoarea amenzii și a penalităților zilnice. România a fost condamnată în 2018 pentru întârzierea înregistrată la acest capitol, dar în cei cinci ani nu a reușit să finalizeze această obligație pentru care a avut și o perioadă de tranziție.
SGR, atacat în instanță
Sistemul Garanție-Returnare (SGR), prin care sticlele pot fi returnate comercianților contra garanției, a fost atacat în instanță de grupul Romaqua, care produce Borsec,Stânceni, Giusto și Albacher. Producătorul de băuturi a cerut în instanță suspendarea sistemului și susține că proiectul, lansat de Ministerul Mediului înainte să fie finalizată infrastructura de care are nevoie, prezintă o serie întreagă de disfuncționalități și nereguli. Acestea aduc costuri suplimentare semnificative pentru tot lanțul din industrie, de la producător la distribuitor și magazin, și au început să se regăsească deja în prețurile produselor la raft. Chiar dacă producătorul spune că SGR e necesar, el critică autorităție pentru lansarea „pe genunchi” a proiectului.
Rabla debutează pe 19 martie
Programul Rabla 2024 va debuta pe 19 martie, prima de casare fiind majorată la 120.000 de lei pentru maşinile electrice. „Pe data de 19, va demara Programul Rabla, Rabla Clasic şi Rabla Local. Pentru toţi cei care sunteţi interesaţi, mai ales pentru unităţile administrativ-teritoriale, ştiţi că am majorat prima de casare la 120.000 de lei, dacă doriţi să vă achiziţionaţi o maşină pur electrică şi nu aveţi obligativitatea de a casa o maşină veche”, a anunţat, preşedintele AFM, Laurenţiu Neculaescu.
Clădiri fără emisii
Eurodeputații au adoptat planurile care vor contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor. Parlamentul European vrea să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie în sectorul clădirilor până în 2030. Numărul clădirilor cu performanța energetică cea mai slabă care sunt renovate va crește astfel substanțial.