România anului 2025 oferă un nou episod de realism grotesc: în timp ce discursul public vorbește despre ”responsabilitate”, ”siguranță națională” și ”respectarea legii”, doi dintre cei mai înalți reprezentanți ai statului într-un județ au decis să transforme un exercițiu militar într-o partidă privată de tras cu arme de război. Rezultatul: dosar penal, control judiciar, suspendări din funcție și o întrebare care plutește greu în aer. Cine mai controlează, de fapt, puterea?
Exercițiu militar sau poligon de distracție pentru baroni locali?
Faptele investigate de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București ar fi avut loc în luna mai 2025, în poligonul Ministerului Apărării Naționale din localitatea Redea, județul Olt. Acolo se desfășura exercițiul de mobilizare a rezerviștilor MOBEX OT-GR-TR-25, cu participanți din județele Olt, Teleorman și Giurgiu.
Un cadru oficial, cu proceduri stricte, reguli clare și un regim sever al armamentului. Doar că, potrivit anchetatorilor, după încheierea activităților regulamentare, lucrurile ar fi derapat grav. Prefectul județului Olt, Cosmin Floreanu (PSD), și subprefectul Ștefan Nicolae (PNL), ar fi solicitat și primit acces la puști de asalt Kalașnikov, deși nu aveau niciun drept legal în acest sens. Mai mult, nu vorbim despre un foc simbolic, ci despre aproximativ 60 de cartușe trase de fiecare, cu încărcătoare golite complet.
Sursele judiciare sunt categorice: tragerile nu făceau parte din nicio activitate de instruire autorizată, nu erau prevăzute în programul exercițiului și nu aveau acoperire legală.
Dincolo de abuz: falsuri pentru a șterge urmele
Dacă episodul tragerilor ilegale ar fi rămas un simplu exces de aroganță, ancheta s-ar fi putut opri relativ rapid. Numai că, potrivit procurorilor militari, a urmat o a doua etapă, mult mai gravă: tentativa de mușamalizare.
Cadrele militare din unitatea implicată ar fi întocmit documente cu date nereale, pentru a justifica consumul de muniție și pentru a face să pară că tragerile au avut loc în cadrul unei activități militare regulamentare. Cu alte cuvinte, oamenii MApN au falsificat propriile acte pentru a proteja demnitarii de stat. Acest fapt a dus la extinderea anchetei pentru posibile infracțiuni de fals în înscrisuri oficiale, iar cercul suspecților s-a lărgit.
Inclusiv comandantul unității militare din Redea a fost audiat, plasat sub control judiciar și suspendat din funcția de conducere, semn că responsabilitatea nu se oprește la nivel politic.
Procurorii militari au dispus control judiciar și suspendare din funcție
Dosarul este instrumentat de Bogdan Pîrlog, prim-procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. În urma audierilor, procurorii au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de prefect și subprefect, cu interdicția explicită de a-și exercita atribuțiile publice. Ambii au fost ridicați direct din birourile instituției prefectului și transportați la București, un gest rar, dar simbolic, care arată gravitatea faptelor investigate.
Infracțiunile avute în vedere includ nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, posibile infracțiuni conexe, în funcție de probele administrate. Toate sunt fapte prevăzute de Codul penal și de legislația specială privind armamentul militar.
”Prefectul s-a crezut Rambo”
Scandalul a ieșit rapid din zona zvonurilor, fiind confirmat public chiar de primarul municipiului Slatina, Mario De Mezzo, care a oferit o declarație tăioasă, fără menajamente: Prefectul s-a crezut un fel de Rambo. A luat Kalașnikovul și a început să tragă, de parcă ar fi fost la bâlci sau la țintă cu o armă de airsoft.”
Declarația nu este doar o figură de stil. Ea surprinde esența problemei: mentalitatea de stăpân pe instituții, de om pentru care legea este decorativă, iar armele statului sunt jucării de weekend.
O rocadă politică, un reflex de impunitate
Cosmin Floreanu a devenit prefect în februarie 2025, susținut de PSD, în urma unei rocade politice cu Ștefan Nicolae (PNL). O formulă clasică de ”echilibru” între partide, dar care, în acest caz, pare să fi produs un sentiment comun de impunitate.
Cazul ridică, dincolo de toate, o întrebare incomodă: câți alți oficiali tratează instituțiile statului ca pe un club privat, cu acces la arme, resurse și documente falsificabile la comandă?
Ancheta se află în faza de urmărire penală, iar, conform legii, toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar prezumția nu anulează faptele descrise în dosar și nici responsabilitatea morală și instituțională. Indiferent de deznodământul juridic, acest episod rămâne un semnal de alarmă major: când demnitarii trag cu arme de război pentru divertisment, iar militarii falsifică acte pentru a-i acoperi, problema nu mai este una individuală, ci sistemică.
Statul român nu are nevoie de „Rambo” în funcții publice. Are nevoie de lege aplicată, de control real și de sancțiuni care să arate clar că Kalașnikovul nu este un simbol al puterii, ci al responsabilității absolute.
