În primii cinci ani la șefia Comisiei Europene, aceasta a avut de înfruntat pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina. În al doilea ei mandat, președinta CE va avea de-a face cu același război, un nou președinte al SUA – ceea ce ar putea deveni mult mai problematic dacă Donald Trump va câștiga cursa pentru Casa Albă – și o extremă dreapta care a câștigat teren în Europa, scrie Politico.
„Următorii cinci ani vor fi un teren politic minat”, a declarat, sub protecția anonimatului, un înalt oficial al UE.
„În acest interval, ea (n.r. – Ursula von der Leyen) va trebui să ia decizii-cheie privind viitorul Uniunii Europene și bugetul acesteia, gestionând în același timp războiul din Ucraina și alegerile din SUA”, a subliniat acesta.
Parlamentul European este mai fragmentat decât a fost vreodată. Războiul din Ucraina nu dă niciun semn că se va încheia în viitorul apropiat. Trump are șanse la fel de mari ca adversara lui, Kamala Harris, să câștige alegerile din noiembrie.
Bruxelles-ul se pregătește pentru o luptă aprigă pe tema bugetului, după ce a devenit tot mai greu să găsească surse de finanțare pentru cheltuielile tot mai mari pentru apărare și tranziția verde.
În următorii cinci ani, Ursula von der Leyen va trebui să pregătească blocul comunitar pentru o viitoare extindere. Cei 449 de milioane de oameni care trăiesc în acest moment în Uniunea Europeană vor trebui convinși că viitorul alianței nu depinde doar de Paris sau Varșovia, ci și de Kiev, Chișinău și Podgorica.
„Al doilea mandat ar putea fi mult mai dificil, de fapt, decât primul”, întrucât pandemia și războiul din Ucraina i-au oferit mai multă libertate lui von der Leyen să manevreze lucrurile într-un mod în care s-ar putea să nu o mai poată face pe viitor, a afirmat Virginijus Sinkevicius, un europarlamentar care a fost comisar în primul mandat al Ursulei von der Leyen.
„Peisajul internațional pentru UE devine mai dificil, așadar nevoia de unitate și acțiune va fi cel puțin la același nivel la care a fost în ultimii cinci ani”, a spus Nicolai von Ondarza, cercetător politic al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
„Pentru UE, peisajul internațional devine din ce în ce mai dur și, prin urmare, cererea de unitate și acțiune va fi cel puțin la același nivel ca în în ultimii cinci ani”, a declarat Nicolai von Ondarza, politolog la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
În cadrul Consiliului European, atât președintele Franței, Emmanuel Macron, cât și cancelarul german, Olaf Scholz, au slăbit din punct de vedere politic în urma înfrângerilor suferite în alegerile pentru Parlamentul European.
Alți lideri importanți și stabili, cum ar fi premierul olandez, Mark Rutte, și prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, nu se vor mai afla la masa Consiliului European, în timp ce premierul Poloniei, Donald Tusk, este prea preocupat de problemele de pe plan intern pentru a-și exercita influența pe scena europeană.
Acest lucru îi oferă lui von der Leyen oportunitatea „de a fi un lider”, a declarat un diplomat UE.
Schimbările majore în bugetul UE ar putea „deschide Cutia Pandorei”
În interiorul UE, părerile sunt împărțite în privința felului în care ar trebui cheltuiți banii: în industria de apărare pentru contracararea unei Rusii tot mai agresive, în investiții care sprijină proiectele ecologice pentru atingerea obiectivelor climatice sau în susținerea industriei pentru a rămâne competitivă sub presiunea Washingtonului și a Beijingului.
Aproximativ două treimi din bugetul Uniunii Europene este folosit pentru subvenționarea industriei agricole și a proiectelor de infrastructură în cele mai sărace regiuni ale Europei.
Dacă situația se va schimba, ar fi „ca și cum s-ar deschide cutia Pandorei”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
„În primul său mandat, ea a fost managerul crizei. Acum, ea trebuie să se asigure că UE rămâne relevantă, stabilind bugetul și pregătind blocul pentru extindere. Aceste reforme interne au tendința de a-i desființa pe politicienii europeni”, a spus un alt oficial al Uniunii Europene.
Soarta a milioane de oameni din Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest stă în mâinile Comisiei Europene, care trebuie transforme totul în negocieri serioase despre bani, reforme și termene, iar pentru toate acestea e nevoie de foarte mult timp.
În privința extinderii Uniunii Europene și a deciziilor ce trebuie luate, un alt diplomat UE a spus: „Aici lucrurile devin încurcate și, posibil, neplăcute”.
