Un număr de 60 de deputaţi din parlamentul cu 101 locuri au susţinut declaraţia, alăturându-se mai multor parlamente naţionale care au adoptat documente similare. Ei s-au angajat, de asemenea, să continue să acorde asistenţă ucrainenilor care fug din calea conflictului.
Vicepreşedinta parlamentului de la Chişinău, Doina Gherman, una dintre iniţiatoarele declaraţiei, a documentat numărul copiilor ucişi sau dispăruţi în conflict, alături de cei aproape 20.000 de copii duşi în Rusia, după cum susţin cifrele guvernului ucrainean.
Mai mulţi deputaţi independenţi, afiliaţi Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, au criticat însă iniţiativa.
Deputata de opoziţie Reghina Apostolova a acuzat Partidul Acţiunii şi Solidarităţii (PAS) aflat la guvernare de standarde duble, spunând că parlamentul ar trebui să denunţe şi suferinţele copiilor din fosta Iugoslavie.
La rândul său, deputatul comunist Oleg Reidman a îndemnat la prudenţă, spunând că genocidul este un termen juridic cu criterii ce trebuie îndeplinite.
Radu Marian, de la PAS, a respins obiecţiile opoziţiei, spunând. „Aceştia sunt vecinii noştri. Mii de copii ucraineni, copii refugiaţi, au fost găzduiţi aici”, a spus el.
Mandat de arestare pentru Putin
Rusia a respins acuzaţiile potrivit cărora ar fi răpit sau deportat copii ucraineni, spunând că aceştia au fost duşi în zone sigure, departe de conflict.
Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare în martie 2023 pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, invocând transferul forţat de copii în Rusia.
Documentul adoptat de parlamentul de la Chişinău condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi menţionează că sute de copii au fost ucişi, iar mii de copii au fost răniţi.
Două treimi dintre copiii din Ucraina au devenit persoane strămutate intern după agresiunea rusă şi circa 2 milioane de copii, împreună cu mamele lor, au fost nevoiţi să se refugieze în alte state.
În acest context, semnatarii Declaraţiei reconfirmă angajamentul Republicii Moldova de a continua politicile de asigurare a accesului copiilor refugiaţi din Ucraina la studiile în limba maternă, la spaţiul cultural ucrainean, precum şi eforturile de păstrare a identităţii lor naţionale şi a relaţiilor spirituale cu Ucraina, a relatat NewsMaker.
„Republica Moldova se alătură altor parlamente care au adoptat declaraţii similare precum Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Franţa, Islanda, SUA şi Canada”, a menţionat deputata Doina Gherman.
