„Au venit cu un mandat de percheziționare în care era specificat că trebuie să ridice anumite documente, probabil incriminatorii, nu știu. Vă dați seama, dacă la 7:45 au descins la femeia care se ocupă de el și de casa noastră. Nu i-au dat voie să-l asiste, au intrat, l-au găsit făcându-și patul, am înțeles că i-au făcut și o fotografie cum au intrat. L-au luat prin surprindere, așa cum se iau criminalii.”
Conform fiicei, generalul Radu Theodoru a cooperat cu autoritățile în timpul percheziției.
„Tatăl meu a pus la dispoziție casa, foarte relaxat, nu a dorit niciun avocat. Comportamentul domnilor comisari a fost extrem de civilizat. Au luat din casă ce au considerat, tatăl meu a stat într-o cameră cu unul dintre ei, iar ceilalți au umblat în casă însoțiți de femeia care are grijă de casă. Au luat două agende, câteva documente, nu știu exact…”
Voica Theodoru susține că tatăl său nu a fost chemat pentru a da explicații. „Nu l-au chemat pentru niciun interogatoriu, i-au făcut un scurt interogatoriu în casă.”
Întrebată fiind despre eventualele legături pe care tatăl său le-ar avea cu Călin Georgescu, Voica Theodoru susține că nu a existat o întrevedere între cei doi. „Nu a avut nicio întâlnire cu domnul Călin Georgescu.”
Aceasta a încheiat spunând că se aștepta ca Radu Theodoru să fie cercetat, pe motiv că ar exista o „prigoană” împotriva celor ca tatăl său.
„O prigoană a românilor adevărați. Vă rog să mă credeți că nu m-a surprins. E clar că disperarea este absolută din moment ce recurg la astfel de mizerii și abuzuri.”, a declarat Voica Theodoru.
Șase persoane au fost reținute de DIICOT, joi dimineață, într-un dosar de trădare, potrivit unui comunicat al instituției. În dosar este vizat și generalul maior în retragere Radu Theodoru, dar acesta nu a fost reținut.
Procurorii acuză că persoanele vizate au fost în legătură cu agenți străini și au negociat, inclusiv la Moscova, retragerea României din NATO, înlăturarea ordinii constituţionale, desfiinţarea partidelor, instalarea unui nou guvern, înlăturarea angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi constituţii, schimbarea numelui ţării, a drapelului şi imnului. Gruparea era organizată ca o structură militară.
