Problemele din noua lege a pensiilor îi vizează pe cei care vor ieși la pensie după data de 1 septembrie, nu pe cei deja pensionați cărora li se fac cele două recalculări acum și sunt legate atât de formula de calcul, cât și de bonusurile acordate pentru că au muncit peste vârsta legală de pensionare.
Viitorii pensionari vor avea pensie mai mică decât actualii
Concret, noua lege a pensiilor prevede un sistem de bonificații pentru numărul de ani lucrat peste stagiul de cotizare de 35 de ani, adică câte un punct pentru fiecare an, care se adaugă punctelor de contributivitate și punctelor acordate pentru sporuri și prime.
Noua lege a pensiilor mai prevede și că angajații din sectoarele bugetare Învățământ, Sănătate, Administrație Publică etc pot opta pentru a rămâne angajați și după împlinirea vârstei de 65 de ani, dar nu mai mult decât 70 de ani, dacă își informează în scris angajatorul cu cel puțin 60 de zile înaintea momentul în care ar împlini vârsta de 65 de ani.
„Legea trebuia să fie construită pe principiul contributivității. Deci asta înseamnă că în funcție de nivelul de contribuție făcut de fiecare lucrător de-a lungul carierei sale, primea un anumit punctaj cu care era recompensat la finalul carierei. Evident că formula se putea îmbunătăți. Problema e că noua formulă afectează profund lucrătorii din structura grupelor deosebite și speciale, în sensul în care le modifică substanțial formulele de calcul” liderul sindical Bogdan Hossu, pentru B1 TV. Sindicalistul a adăugat că angajații „care vor ieși de acum încolo vor avea pensia mai mică decât cei care au ieșit până la 1 septembrie 2024”.
„Pe de altă parte, pensionarii ieșiți la pensie pe grupele speciale sau deosebite vor avea probabil înghețat cam doi ani până când evoluția valorii punctului de referință va ajunge ca să redea o valoare a pensiei lor mai mare decât pensia pe care o au azi în plată. Avantajul e pentru sectoarele bugetare în general deoarece pentru sectorul economic în general angajatorii i-au scos imediat la pensie când au ajuns la vârsta standard de pensionare pe lucrătorii respectivi. Pentru sectorul bugetar practic au existat diferitele prelungiri a timpului de lucru, iar așa-numita bonificație care se dă pentru anii suplimentari munciți peste cei 25 de ani e valabilă în general pentru marea majoritate a bugetarilor, mai puțin pentru cei din sectorul economic, care nu au avut posibilitatea să beneficieze de o muncă suplimentară”, a explicat liderul sindical Bogdan Hossu.
Raicu: Problemele de-abia de-acum încep
Anterior, secretarul general al BNS Horațiu Raicu explicase pentru „Adevărul” că noua lege a pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie va ține cont în stabilirea numărului de puncte de pensie de salariul mediu brut pe țară, nu de salariul mediu brut pe ramură ca acum.
„De aici pot apărea micșorări ale pensiilor, pentru că salariile medii brute pe ramură erau extrem de diferite înainte. Spre exemplu, salariile medii brute din industria textilă erau printre cele mai mici. Printre cele mai mari se aflau cele din industria metalurgică”, a declarat pentru „Adevărul” secretarul general al BNS Horațiu Raicu, adăugând că, din fericire, legea prevede că nicio pensie nu va scădea în urma recalculării, chiar dacă din aceasta ar rezulta o pensie mai mică.
„Reglajele se vor face prin acordarea punctelor de stabilitate pentru perioada muncită care depășește 25 de ani”, a adăugat el.
Potrivit lui Raicu, adevăratele probleme vor apărea în cazul celor care ies la pensie de acum încolo.
„Pe ei îi va afecta foarte tare noua formulă de calcul, chiar dacă se va ține cont de sporuri sau acordul global. Spun că îi va afecta tocmai din cauza acestei raportări a punctului de pensie la salariul mediu brut pe economie, nu la cel de pe ramură. Pentru că nu poți compara salariul unui IT-ist cu al unei casiere dintr-un magazin, ori salariul mediu brut pe economie face media dintre salariul mediu din retail, cu cel din petrol si gaze, cu cel din administrație și cu toate celelalte ramuri existente. Automat, dacă raportezi salariul mediu al unei casiere cu salariul mediu pe țară va rezulta un punct de pensie mult mai mic, sub 1, poate chiar de 0,75 sau 0,5. De-asta spun că noua formulă de calcul ar trebui să se aplice după anul 2001”, a explicat Raicu pentru „Adevărul”.
Formula de calcul
Formula de calcul a pensiei de la data de 1 septembrie 2024 este:
VPR (valoarea punctului de referință stabilit la 81 de lei) x Număr total de puncte.
Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate/necontributive
Punctele de contributivitate se calculează ținând cont de punctajul lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Punctajul anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare
Puncte de stabilitate – puncte suplimentare acordate persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 de ani:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
